2.LIVE
Anul trecut, în încheierea
cronicilor pe 2018, speram ca pentru 2019 să dau raportul de la
Dead Can Dance, Artmania şi Rockstadt .Parţial
aşa a şi fost, la Rockstadt nu am mai ajuns.
I. Dead Can Dance , Papp
Laszlo Sportarena, Budapesta, 26 iunie
Dean Can
Dance, una dintre trupele care au contribuit
masiv la coloana sonora a adolescenței mele, fiind, alături de Pink
Floyd, o contrapondere la muzicile suparate. Madlene:Pe Sighișoara
, la festivalul medieval, pe casetofon portabil cu Aion şi Serpents
egg, prin alte cetăți (Deva, Soimos),
ca fundal citind
Eco (Numele Trandafirului, Pendulul lui Foucault
)...
În vremea aceea în care era
o aventura sa pui mâna pe o casetă copie la copie de la alte copii
cu un album DCD, mi-ar fi părut de-a dreptul SF gândul de a-i vedea
live. Tocmai mi se confirmase c-am primit refund de la ceea ce ar
fi trebuit să fie concertul Candlemass, când am primit newsletter-
ul ce anunța turneul de promovare după Dyonisus,
urmând să ajungă pe 26 iunie 2019 la Budapesta, pe Papp Laszlo
Sportarena. N-am mai stat pe gânduri și-am sărit pe net să văd de
unde se pot găsi bilete. Mama lui de Google, îmi da prima varianta
pe Viagogo. Doar după ce făcusem plata, căutând mai mult despre ce
va să zică acest Viagogo, am aflat că e cel mai mare dealer de pe
piața secundară de bilete.Deh, eram învățat numai cu my tycket,
eventim sau iabilet. Când mi-a venit link-ul de descărcare am văzut
că era emis de eventim.hu pe numele unui nene din Polonia. Prețul
plătit logic că era mai mare decât face value dar asta e, măcar am
bilet la DCD. După premiera cu primul bilet luat de pe viagogo,
inevitabil urma și cea cu primul concert în afara României. Drumul
l-am făcut cu un prieten cu masina, după câteva ore pe autostradă,
te trezești direct în Budapesta iar de la ieșirea de pe autostrada
până la PL Arena, care e în buricul târgului, am făcut 20 de
minute. Locuri de parcare berechet în preajma sălii, și moca pe
deasupra, după 5 pm nu se mai plătește parcarea. La intrare,
civilizat, fără cozi și impinsaturi, culoare cu turnicheti, scanezi
biletul și ai intrat, fără control corporal. Și
eram peste o mie de spectatori.
Concertul nu a fost foarte
diferit ca setlist față de ce văzusem pe yt de prin alte orașe
europene din acest turneu. Sală foarte mișto pentru concerte, cu
toate ca la baza e sală de sport (polivalentă cum ar veni), lume
pestriță, cupluri trecute de prima tinerețe dar și destui tineri,
plin de britanici, polonezi, cehi, nordici chiar, puține tricouri
supărate, mă asteptam la mai mult hipsteret, dar în general lumea
părea că știe pentru ce a venit. M-a întristat că nu exista un
stand de merch, însă la restul, categoria băuturi /potoale preturi
relativ ok, plata exclusiv cu card. Cu toate că se cam vede c-a
trecut vremea peste cuplul
Perry /Gerrard, calitățile vocale ale celor doi nu se resimt.
Brendan pare un moș sfătos cu voce gravă , iar
Lisa, cu toate că fizic nu mai aduce cu ce cunoșteam dinainte,
livrează același voce neomeneasca. De abia așteptam să aud live
Cantara sau The wind... și nu am fost dezamăgit, ba din contra. Și
acum când rememorez mă ia cu furnicături pe șira
spinării. Întrucât a început puțin mai târziu decât era preconizat,
inevitabil s-a și terminat mai târziu, fapt pentru care m-am
felicitat că nu am ales ca variantă de retur trenul, că era pierdut
demult. Setlist:Anywhere Out of the World ,Mesmerism, Labour of
Love, Avatar, In Power We Entrust the Love
Advocated,Bylar,Xavier, The Wind That Shakes the Barley, Sanvean,
Indoctrination (A Design for Living), Yulunga
(Spirit Dance), The Carnival Is Over, The Host of Seraphim,
Amnesia, Autumn Sun, Dance of the Bacchantes, Song to the Siren,
Cantara, The Promised Womb,
Severance.
II.Artmania
2019
Vineri 26 iulie
Anul ăsta am văzut Artmania
mai pe fugă, doar în prima zi, mergând cu nişte prieteni, fără
cazare şi plănuind să plec chiar în prima noapte.Din păcate, (sau
fericire) , nu mai găsisem nici o cursă de autocar liberă în acea
noapte şi tot cu trenul de dimineaţă am plecat.Tot aceeaşi prieteni
m-au şi găzduit în acea noapte. Luasem din vreme, ca de obicei două
abonamente, câte unul pentru mine şi pentru consoartă.După cum era
de aşteptat, colega de cameră nu mai putea să vină din cauză de
bebe mic, aşa că am vândut celălalt abonament pe olx,(e drept că
sub face value), cu prezentare chiar la concert.(Mulţam
Rareş!).Iarăşi o prima dată, nu folosisem olx până atunci nici să
cumpăr ceva , darmite să vând.
Despre poporul participant,
am remarcat recrudescenta tricourilor Behemoth și Batushka,
pe care o asemui cu inflaţia
de tricouri Cradle şi Dimmu (era să zic pe vremea mea) pe la
începutul anilor 2000.Culmea nu am prea văzut Ghost, că şi ăştia
sunt pe val.
Jetoane tot de la BT, de
data asta negre cu inserturi argintii și inscripția token, fără
Artmania ca anul trecut. Valoare tot 7 lei, echivalentul unui draft
de Becks. La potoale nu m-am uitat, am văzut
clătite, ceva grill, ribs.Merch tot vechii Niche
rec. și Beauty of Pain, plus standul de merch oficial.
Trupe
FJORT
Postpunk cu ceva tușe goth,
foarte energic prestat, cu un cântec antifascist.
WARDRUNA
Trupa islandeza de folk
devenită cunoscută după serialul Vikings. Pentru mine au fost
surpriza serii, o grămadă de instrumente arhaice, bețe,
oase,scoici, talangă pe post de instrumente de percuție,
instrumente de suflat din coarne de
animale, tulnice, fluiere, un fel de tubă veche
care scoate un sunet grav de-am crezut că m-am nimerit în momentul
atacului armiilor Mordorului în bătălia de la
Minas Tirith. Un fel de hurdy gurdy. Câteva trimiteri la DCD.Am
apeciat cel mai mult batrânelul poliinstrumentist.
ARCHITECTS
Hardcore
britanic cu ceva tușe prog. Foarte
energici,vocalistul a inițiat un cerc de moshpit în fața scenei.Not
my cup of tea.
DREAM THEATER
Începutul de la Unthetered
Angel m-a prins tot la coada la bere la care mă postasem când
începuse pauza de după Architects. Meseriașii au prestat patru
piese de pe ultimul (Unthetered..., Fall into The Light, Barstool
Warrior și Pale Blue Dot) spre bucuria mea și nu ne-au plictisit cu
piese de pe penultimul. Deşi după apariţia lui Metropolis
II nu am mai urmărit atât de aproape trupa, la
un moment dat părând chiar că intră în criză de idei, pe ultimele
albume ( şi asta nu are nicio legătură cu plecarea Portnoy) parcă
se îndreaptă în direcţia bună.Oricum preferatul all time pentru
mine rămâne Images &words.De remarcat Mike Mangini de care
multă lume considera că nu umple pantofii lui Portnoy și care nu
era chiar un nimeni când a aplicat pentru postul de toboșar la
DT.Un spectacol dinamic, o mulţime de proiecţii având teme spaţiale
sau sf, interpretarea a fost flawless.Mi s-a părut puțin ciudata
sonorizarea pe partea de voce, uneori suna metalic, spart. Setlist
:Atlas, Untethered Angel, A Nightmare to Remember, Fall Into the
Light, Peruvian Skies, Barstool Warrior,In the Presence of Enemies,
part I, The Dance od Eternity, Lie, Pale Blue Dot , As I Am ( la
bis) .
3. LIFE
CĂRŢI & FILME
La începutul anului mi-am
redescoperit idolul adolescenţei , pe Mircea
Eliade, aşa că în marea majoritate m-am apucat
să recitesc cam tot ce aveam în bibliotecă din
memorialistica şi diaristica sus-numitului, respectiv lucrări
monografice ale altor autori despre el( Culianu, Oisteanu).Am mai
întrerupt doar cu Peixoto, ceva Lovecraft şi
două cărti tot memorialistice şi de convorbiri ale lui Doru Ionescu
( printre care una cu regretatul FSU-Florin Silviu Ursulescu, cel
care ne-a părăsit în toamna anului trecut, şi căruia îi datorez,
alături de Florian Pittiş şi Lenţi Chiriac,
alfabetizarea mea into rock&metal prin intermediul R3-Radio
România Tineret, singurul radio de acoperire naţionala şi pe FM
care difuza metale la începutul anilor 90).Dar despre asta voi mai
reveni.
La capitolul filme, mai
puţine anul trecut, din lipsă de timp şi intimidate .De notat
serialul Mandalorian, care se desfăşoară în universul Star Wars,
poate mai cu miez decât rebuturile lui Jar Jar Abr., alt serial
dintr-o franciză sf şi mai veche, Star Trek Picard, despre care o
să mai vorbesc şi, cu voia dumneavoastră, Avenue 5, adică revenirea
la comedie a lui Hugh Laurie ( revenire cu succes zic eu). Din
păcate, ca și anul trecut, majoritatea au fost vizionate pe
telefon.
Tot la fel ca anul trecut,
în joacă, m-am pus și-am făcut un calcul, raportat la totalul
veniturilor personale , cam cât am alocat la capitolul
cultură&enterteinment și mi-a ieșit un 15% dus pe CD-uri,
cărți, bilete la concerte, celelalte colecții (cartofilie și
numismatică).
SUMMA
2019 s-a dovedit a fi un an
foarte bun, atât în plan personal cât și profesional, începând cu
naşterea micuţei doomsteriţe. Poate mai puțin timp pentru loisir ,
iar pentru 2020 nu prea mai îmi fac speranţe de concerte ( şi cum
visam la Amon Amarth şi Testament la Artmania), eventual citit,
filme şi timp petrecut cu familia.Ştiţi şi voi de ce
…..
