Soare ce-mi mângâi alene Dunărea, Îmbracă-mi râul în limpezimi Și reflectă-ți chipul în el ca-ntr-o oglindă; Iubește-l adânc, ca pe un frate, Și dă-i libertatea să curgă fără opreliști Până dincolo de vise, La limita vieții cu Raiul. Fă-l să se-anine cu orizontul de păsări ce-ți gâdilă cerul Și pune-i nori și nisip să poată …