Prima saptamana de vacanta… mergem la bunici, unde copiii sunt foarte rasfatati. Insa au si limite… ca e nevoie. T este foarte energic, nu reuseste sa se calmeze, nu reuseste sa doarma la pranz, sa se odihneasca cum trebuie. Profita de permisivitatea bunicilor, face tot felul de nazbatii si isi doreste doar ce stie ca e interzis. Toata lumea il `cearta`, i se spune tot timpul ca nu e bine ce face, ca nu e ok sa muste sau sa isi loveasca fratele. Inclusiv parintii.

In loc sa se amelioreze, comportamentul lui devine tot mai agresiv, nu se poate stapani, e tot timpul impotriva. Se pare ca etichetarea, izolarea, refuzul nu ii fac bine.

Sa schimbam tactica zic… in loc sa il cert, il iau in brate, il pup si ii spun ca il iubesc. Cand face o nazbatie, il pup si il indepartez din locul faptei, cand e agresiv cu M, il iau in brate, ii arat ca M este ranit (de regula isi cere scuze, fara sa il indemn eu) si il pup.

La inceput a fost sceptic si facea si mai multe, s