4. Florin si Steaua norocului © Daniel Onaca

Câte păţanii a mai avut Florin, prin câte vămi a mai trecut, câte victime a mai scăpat el de la pieire şi de câte ori a fost el însuşi ajutat să scape, n-am eu fire de păr în cap să le trec pe toate. Sar peste ele pentru că, iată, s-a lăsat amurgul iar eu mi-am pus în gând să sfârşesc de povestit basmul meu, înainte de căderea nopţii. Ceea ce însă nu pot lăsa, cu nici un chip, pe dinafară este ziua când eroul nostru a ajuns la un castel cu un turn înalt în vârful căruia veghea o stea în şapte colţuri. Că a ajuns acolo e doar un fel de a spune, pentru că de turn nu se putu apropia. De jur-împrejurul castelului se lăţea un şanţ plin cu apă, de felul acelora care apărau şi alte fortăreţe din vremea evului mediu. Atâta doar că peste acest şanţ nu se arcuia nici un pod! Florin dădu de trei ori ocol fără să descopere vreunul. Să aştepte el luntrea lui Caron de...