În urmă cu 20 de ani și câteva luni călcam emoționată pentru
prima dată pragul clasei în care urma să îmi petrec următorii 4
ani. Clasa era frumos decorată, pe bănci ne așteptau manualele,
frumos stivuite, iar deasupra lor era câte o floare. Ne-am așezat
cuminți în bănci, fiecare unde a simțit că îl trage inima, și am
început să răsfoim timizi cărțile. Curiozitatea era mare, cu toții
visam să învățăm să citim, să scriem, să fim mari.
Anul școlar 2014-2015 a debutat însă fără această plăcere
pentru copii, a început cu un scandal imens și cu lipsa manualelor
în clase. Am refuzat la acea vreme să scriu despre acest eveniment,
deoarece la cald lucrurile se văd altfel, iar la rece opiniile se
cern mai bine. Un semestru întreg am așteptat și am observat
reacțiile cadrelor didactice, ale mai marilor din Ministerul
Educației și, mai ales, ale copiilor. Nu pot să spun că nu am fost
extrem de dezamăgită. Am urmărit cu vădit interes și evoluția
claselor pregătitoare, așa-numita clasă 0, dar și implementarea
ideii de manuale digitale pentru copii. Mereu am spus că a fi cadru
didactic dedicat vocației tale este extrem de greu, deoarece nu
ține doar de tine și de voința ta, ci sunt implicați atâția factori
externi! Dar să le luăm pe rând…
Clasa pregătitoare e o clasă normală cu programă încărcată.
Copiii pot rămâne cu traume, simțindu-se incapabili să-i facă
față.
După normele metodologice, adică ceea ce spune Ministerul că
ar trebui să se întâmple, în clasa pregătitoare nu se stă mai mult
de 30-35 minute în bănci (oricum nu rezistă copiii mai mult de
atât, doar au 5 – 6 ani!). După, se pot juca, socializa. Temele și
calificativele nu sunt prevăzute. Teoretic, e o clasă intermediară
între grădiniță și școală (clasa I), când copiii ar trebui să se
acomodeze treptat vieții de elev (mulți copii săreau peste
grădiniță și nu erau obișnuiți să urmeze anumite reguli de
conduită) și să învețe mai multe lucruri despre mediul
înconjurător, despre animale, anotimpuri, cum să se comporte
civilizat, cum să combine culorile, cum să cânte și să danseze.
După programă, la sfârșitul clasei pregătitoare NU trebuie nici să
știe să citească, nici să scrie. Practic, vor ști cu toții acest
lucru. Și astfel, dintr-un beneficiu pentru copii, clasa
pregătitoare se transformă într-o corvoadă.
Articol de: Patricia Lidia
Vezi continuarea pe:
