Sunt coajă stelară născutăCu soare în fibră durutăSpaţiul tristeţii pe undă să fiuCe-n râu ca salcia străjer viuPoate aşa adună pământulDurerile stelelor în praful nimbatDe demult în ascultări porniteTrezind pe rând ruguri trăiteSfâşiate-ntr-un destin furatÎntrebând cerul ce-i adevăratNimic sau totul din cuvântAfli într-o noapte de pământMăsurând un adânc stelar divin.