Atunci când nimic pare să nu mai aibă sens, atunci când ți se pare că ți se dărâmă lumea în cap, atunci te uiți în jur, cauți. Vrei pe cineva pe care să te poți baza în momentele în care nu mai ai nici o speranță. Și, de cele mai multe ori, nu găsești pe nimeni lângă tine. Pentru că oamenilor le e frică de suferință. Pentru că … doare mult mai tare să vezi că nu mai poți ajuta omul drag decât doare boala.

Azi stă și se uită în jurul lui și caută pe cineva care să îl susțină. Și realizează cu tristețe că cei care vor nu au putere iar cei care au putere nu vor. Pentru că lumea se învârte în jurul dictonului „ajută-te singur”.

Singurii oameni rămași lângă el vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să renunțe. Pentru că puțini pot duce ceea ce le oferă el: durere, durere și iar durere. Și mai nimic altceva. Nu mai e demult capabil să ofere ceea ce oameni iubesc iubire. Poate doar în doze mici și num...