Umanismu-i lup bătrân, chiar zbârcit pe alocuri,
Dar în ochii oilor pare diva de pe tocuri.
Năravul nu și-l schimbă, știu că pare un sofism
Unde să cercetăm oare, ca să dăm de realism?
Omu-i calea, adevărul, și valoarea supremă.
A dat iama nebunia în epoca asta modernă.
Ai uitat că ești tărână și-n țărână te întorci
De-ai făcut din Creator o fadă albie de porci?
Minoritatea-i majoritară, că doar e democrație.
Libertatea a rămas, ca pân-acum, o utopie.
Validăm minciuna fără pic de remușcare
Nu-i așa că merităm tot ce ni se-ntâmplă, oare?