Muzeul Armatei Poloneze
In curte sunt expuse tancuri, avioane, bombardiere.
Accesul este gratuit.
In muzeu se poate plati doar cash. Taxa
platita de noi a fost de 15 zl / persoana. Doamna de la
intrare nu cred ca stie engleza, dar are pregatita o hartie pe care
sunt scrise preturile.Se pot face fotografii, cu rugamintea sa nu
folosim blitzul. Nu erau foarte multi vizitatori, probabil si
pentru ca era foarte devreme, lucru de care partenerul meu de
calatorie a fost incantat, intrucat a putut sa admire fiecare
exponat in parte.
Muzeul National
Aflat la doi pasi de Muzeul Armatei Poloneze. Nu exista un
indicator care sa iti spuna de unde ar trebui sa pornesti
vizitarea, insa ca si in muzeul celalalt exponatele erau
impresionante prin ceea ce reflectau si prin faptul ca erau foarte
bine intretinute. Taxa de intrare in muzeu se poate plati si cu
cardul. A fost de 20 zl / persoana.
Anterior, Muzeul National, era cunoscut sub denumirea Muzeul
de Arte Plastice. Astazi in interiorul sau pot fi regasite picturi
impresionante, unele dintre ele avand cateva sute de ani, precum
si sculpturi, desene, printuri, fotografii sau monede.
*** In aproape toate muzeele pe care le-am vizitat exista un spatiu amenajat, supravegheat, unde iti poti lasa bagajele.
*** In aproape toate muzeele pe care le-am vizitat exista un spatiu amenajat, supravegheat, unde iti poti lasa bagajele.
POLIN - Muzeul de Istorie a Evreilor
PoloneziTaxa platita de catre noi: 30 zl / persoana. Se poate plati cu
cardul.
Muzeul Polin se afla intr-o cladire foarte moderna, care
gazduieste si sali pentru evenimente, intalniri si discutii pentru
cei care isi doresc sa afle mai multe despre cultura evreiasca. Ce
m-a surprins pe mine este faptul ca muzeul nu dispune de o colectie
semnificativa de obiecte pe care sa le expuna, farmecul sau si
informatiile oferite fiind aduse in fata vizitatorului prin
intermediul tehnologiei. Ecrane tactile, interactive, fragmente din
carti ori scurt metraje ce redau viata evreilor in decursul a
aproximativ 1000 de ani.
Muzeul Insurectiei din Varsovia
Nu am platit nicio taxa de intrare intrucat am fost Duminica,
zi in care am aflat ca se permite accesul gratuit. In mod normal
taxa de intrare este de 25 zl/persoana.
Era destul de aglomerat intrucat erau si cateva autocare
cu turisti, lucru care a facut vizitarea greoaie. Partea buna este
ca la intrare exista un fel de harta a muzeului, un traseu pe care
il puteai folosi pentru a te orienta intre camere /
exponate.
Muzeul a fost deschis ca un omagiu la adresa rezidentilor din
Varsovia, la adresa celor care au luptat si au murit pentru
Polonia, pentru libertate si independenta.
In curtea muzeului - fara taxa de acces, exista o expozitie
prin care s-a incercat aducerea de culoare in fotografiile alb -
negru gasite / donate. In plus, pe ziduri s-au inscris numele
soldatilor care si-au pierdut viata.
Interiorul uimeste ca si in cazul Polin, prin folosirea
imaginilor, a luminii si a sunetelor pentru conturarea unei
atmosfere care sa il duca pe vizitator cat mai aproape de
realitatea traita in acele vremuri grele.
Pentru partenerul meu de calatorie, cel mai impresionant
exponat a fost avionul B-24 Liberator, pentru a carui construire
s-au folosit inclusiv componente
originale. Pentru mine, cele mai impresionante au
fost imaginile care aratau cladirile inainte si dupa bombardamente.
Mi-a ramas intiparita imaginea cladirii care astazi adaposteste
Muzeul Culturii si Stiintei. Un fel de Casa Presei din Bucuresti. O
cladire ce a renascut dupa bombardamente pentru a deveni un simbol
al orasului.
*** Din ce am vazut pe site-urile muzeelor, cam toate au
o zi pe saptamana, cand accesul este permis in mod gratuit
vizitatorilor. Multe dintre ele ofera (contra cost) si ghid audio,
pe care vizitatorii il pot folosi pentru a asculta informatii
despre exponatele din muzeu. Mare parte dintre ele sunt oferite in
limba engleza, dar am vazut si in limbra romana. Majoritatea
exponatelor au, pe langa descrierea in limba poloneza, si descriere
in limba engleza.
Muzeul Chopin
Nici in acest muzeu nu am platit o taxa pentru intrare pentru
ca am nimerit intr-o zi cu acces gratuit. Pretul unui bilet ar fi
fost 22 zl.
Ne-au fost inmanate si niste carduri, pe care la sfarsitul
vizitei le-am returnat. Cardurile ofereau acces la fragmente
muzicale sau din corespondenta purtata de catre Chopin.
Cel mai atractiv mi s-a parut faptul ca la subsolul muzeului a
fost amenajata o sala in care erau cateva centre muzicale, daca le
pot numi asa, pe tipuri de compozitii ale lui Chopin: sonete, pian,
vals, mazurca, etc. Muzica putea fi ascultate la casti, fara a ii
deranja pe ceilalti, calitatea sunetului fiind ireprosabila.
Ne-am dorit sa vizitam si Centrul de
Stiinta Copernic, lucru care nu a fost posibil datorita
faptului ca vineri am ajuns foarte tarziu si nu mai erau locuri
disponibile. Cu toate astea, ne-am plimbat prin parcul din jurul
centrului si n-am facut rau, pentru ca am descoperit si acolo
cateva surprize ale tehnologiei.
Transport
Trenul care face legatura intre aeroport si oras circula
din 30 in 30 de minute, are in interior si un aparat de cumpărat
bilete. Scaune de catifea si aer condiționat. In aeroport exista
marcaje, pe culori, care te îndruma spre mijlocul de transport de
care ai nevoie pentru a calatori. Mai mult decât atât, exista
ghișeu de bilete in aeroport, unde vânzătorul îți poate oferi
informatiile necesare. In limba engleza.
Alaturi se afla un Info Point pentru turisti. Nu am gasit un
angajat acolo, insa erau harti pe care le puteai lua fara vreun
cost.
 |
| Scara de acces metrou Centrum Nauki Kopernik |
Ulterior am aflat ca toate mijloacele de transport
in comun dispun de aparate pentru cumparat bilete, unde se poate
plati si cu cardul.
In Orasul Vechi au un lift care merge pe diagonala.
Acesta este folosit pentru carucioare si biciclete, nu pentru
oameni certati cu bunul simt.
N-am fost cazati prea departe de centrul orasului, insa pentru
a ajunge la diversele puncte de interes pe care ne-am dorit sa le
vizitam a fost totusi nevoie sa folosim autobuzul. Aproape de hotel
era si o statie de metrou, asadar l-am folosit si pe acesta.
Reteaua de transport este destul de bine pusa la punct,
oferind acces rapid catre orice loc ai fi dorit sa ajungi. Mai mult
decat atat, legatura intre autobuze, tramvaie si trenuri este
destul de clar structurata. Nu am pierdut foarte mult timp in
trafic. Posibil ca lucrul acesta sa fie explicat si prin faptul ca
era weekend.
Biletele sunt intre 3,4 zl (o calatorie de 20 de minute) si 40
zl (un abonament de weekend pentru un grup cu 2 - 5 persoane). Noi
l-am cumparat pe cel de 40 zl, care ne-a oferit acces la orice
mijloc de transport in comun apartinand Autoritatii de Transport
Public din Varsovia (ZTM) de vineri de la ora 19:00 pana luni la
ora 08:00.
Vistula. Parcuri. Spatiul verde.
Pe malul Vistulei trebuie sa ajungi oricat de
putin timp ai petrece in Varsovia. Este unul dintre primele locuri
pe care le-am vizitat si nu mi-a parut rau decat de faptul ca a
doua oara cand am vrut sa mergem ploua si n-am mai putut sa stam
decat cateva minute. Chiar daca nu are cea mai impresionanta plaja,
pentru unii turisti parand chiar o zona banala, malul Vistulei este
locul de unde poti privi apusul si unde poti lua contact cu
localnicii. Se spune ca in zona este interzis consumul de alcool,
insa majoritatea celor care isi petrec timpul pe scarile de la
malul apei impart o sticla de vin sau o bere :). N-am vazut politie
prin zona si nici nu cred ca i-ar putea amenda pe toti. De asemenea
este amenajata o zona cu mancare in aer liber, unde poti gasi
diverse - de la preparate traditionale, pana la paella sau
pizza.
Inainte de calatorie am citit ca 25% din suprafata
orasului este acoperita de spatiile verzi, in oras existand 82 de
parcuri, ceea ce inseamna 8% din suprafata Varsoviei. Cel mai
intins parc este Lazienki (ocupa 76 ha). In weekend aici se
organizeaza, vara, concerte de muzica in aer liber. Am prins si noi
cateva minute dintr-unul. A fost foarte impresionant, iar numarul
de spectatori era considerabil. Ceea ce am admirat cel mai mult a
fost linistea participantilor, respectul acordat celei care
sustinea recitalul.
Experiente culinare
In fiecare zi am incercat sa mancam in alta parte.
Cea mai buna ciorba traditionala (zurek), cu carnati, ou fiert
si hrean, am mancat-o la Zapiecek. Au mai multe locatii, atat in
Nowy Swiat cat si in Stare Miasto. Am mancat si aici coltunasi (cu
afine), insa mie mi s-a parut ca aluatul era cam gumos.
Cei mai buni coltunasi (pierogi) i-am mancat la Gosciniec, in
Stare Miasto. Atat ca desert - coltunasi cu branza si stafide, cat
si ca fel principal - coltunasi umpluti cu carne
tocata.
Am mancat si la Bierhalle (Nowy Swiat), unde ciorba
traditionala a avut o consistenta si un plating diferit de cea de
la Zapiecek.
Trebuie incercata vodka traditionala
(zubrowka).
Diverse
Majoritatea obiectivelor vizitate, precum si mijloacele
de transport aveau pe undeva cate un sticker din care se intelegea
faptul ca respectivele bunuri sau lucrari au fost obtinute,
consolidate cu ajutorul fondurilor europene. Bravo
lor!
Cam in toate locurile in care am fost era foarte curat.
Inclusiv la toalete. Despre a noastra din aeroport (terminal
sosiri) n-as putea sa spun acelasi lucru. Bine ati venit
acasa!
