Vedeniile lui Harald © Daniel Onaca

Înainte de-a fi lăsat grija ținutului sveon

în mâinile fiului său, bătrânul Harald

fu poftit de regele Gorm

la marele ospăț din toiul iernii.

Principele primi cu bucurie vestea

iar solii regelui s-au întors la stăpânul lor

cu veste bună din partea socrului său.

Când veni vremea, oamenii lui Harald,

și el, luară calea apelor spre Dania.

La gura fiordului Lim, un pom încărcat

cu flori și dar și cu mere verzi

străpunse norii:

”Acum, în miez de iarnă ?”. În jurul lui…

în iarbă… noian de mere putrede!

Cutremurat… Harald

se-ntoarse grabnic din drum.

În iarna următoare, înainte

de-a fi apucat să cerceteze ținuturile

din jurul apei numite Marea cea Mare,

principele fu iarăși poftit de Gorm

la ...