La împlinirea unui sfert de secol

Un sfert de secol de când ne-am pierdut idealurile, noi tinerii de-atunci, maturii de acum. Un sfert de secol în care nu mai înțelegi încotro te îndrepti, ca neam. Un sfert de secol în care tinerii își lasă țara pentru un trai mai bun ori o mână întinsă părinților. Un sfert de secol în care România a ajuns o epavă, fără industrie, fără economie, vândută și furată pe bucăți ori pe de-a-ntregul. Un sfert de secol de când am continuat să fim manipulați in fel și chip. Un sfert de secol de când mafia s-a instaurat în România, preluând totul de la un tiran. Un sfert de secol în care am fost manipulați mereu cu aceeași placă, “ungurii ne iau Ardealul” și în care biserica în loc să îmbine, dezbină. Un sfert de secol în care avem nevoie de unitate ca să începem să stârpim penalii care ne guvernează și ne umilesc. Ne umilesc pe noi cei plecați, nepermițându-ne exprimarea votului, ne umilesc bătrânii în țară, cu mite electorale, ne umilesc morții treziți să voteze, copiii, cu alocații mizere și bolnavii cu sistemul de sănătate distrus.

Oameni buni, români, maghiari, nemți, țigani, albi, negri, galbeni, roșii, albaștri ori ce culori veți mai fi, e un sfert de secol în care România este devastată de mafie. Iliescu ar fi timpul să plătească pentu morții așa zisei revoluții, pentru revoluția furată, pentru ruinarea României, așa cum toți vinovații pentru sărăcirea României, trebuie să platească.