Zâmbetu-acesta ce tace Făurește cuvinte repetate-n neștire. Plâng vorbele în degete pline De tocuri ca spinii, țăruși mângâiați; Cuvinte ce taie în piatră nespusă Așezate-ntr-un cuib ca de viață, tivit cu pași. Zâmbetu-acesta ce tace-n cuvinte frumoase, Ridicate-ntre ceruri, spre nori ce-or să plouă; E ades prelungit între zile și nopți, Picuri întenși de rouă … Continue reading "ZÂMBETUL CE TACE"