... 261
- Personale
- 10-08-2016 08:32
Pe ăsta l-am numit "Universe". Neaccentuat (adică fără "the").Vopsea acrilică pe pânză. E abstract și ciudat.Ciudat ca orice abstract. Ciudat ca mine.Mai am mult de lucru la Universe.Revin!...
Citește mai departe-
-
Articole
-
Vizualizări
-
Articole postate de Oana Muraru
-
-
Insomnia, gen epic... 331
- Personale
- 12-06-2016 09:06
Deşi deunăzi mă lăudam cuiva că-mi trecură insomniile care, ce-i drept, mi-au fost necontenit muze irefutabile şi prilej de introspecţie, iată-mă, din nou, luptându-mă cu una insolentă şi atroce. Am depistat-o de cum m-am băgat în pat cu gândul "Sper să dorm ..." Ce eroare dar şi ce ironie: am "trezit" insomnia de teama insomniei! În primă fază dau drumul la Tourette "Mama dracului ...! Băga-s-ar ...! Fir-ar ...!" şi alte asemenea, care nu pot fi reproduse. Fireşte, nu mă repet circa două-trei minute! Apoi mă calmez, îmi induc starea Zen şi caut, cu sârguinţă, un procedeu sistematic de a-mi înşela conştientul, de a-l anihila şi de a mă strămuta în lumea oniricului. "Bun" zic, "să numărăm descrescător!" Şi încep: "1000, 999, 998 ... dar oare care-o fi cel mai mare număr pe care mi-l pot imagina? Mie ... milion ... .
Citește mai departe -
DOOM2... 316
- Personale
- 22-05-2016 13:09
Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii româneEdiţia a II-a revăzută şi adăugită - abreviat DOOM2.Se adresează tuturor celor care vor să se exprime corect şi în conformitate cu normele lingvistice actuale, atât în scris cât şi oral. Eugen Simion semnalează cu mult rafinament şi bun-simţ în "Cuvânt-înainte" că românii sunt "mai refractari" în privinţa ortografiei. Eu nu cred că doar în privinţa ortografiei s-ar putea aplica această sintagmă ci consider că putem extrapola fără a ne face griji că savârşim o nedreptate. Ba mai mult, atributul "refractar" îmi sună mult prea blând când, de fapt, colcăie ţărişoara de agramaţi! Mă încumet în a cita un mare gânditor în
Citește mai departe -
Bătrânul copac... 319
- Personale
- 03-04-2015 22:27
L-am zărit la celălalt capăt al trecerii de pietoni. Anacronic şi complet izolat de furnicarul şi tumultul unei după-amiezi de duminică. Îl ajuta un toiag. Mi-am imaginat că nu-i servea doar ca sprijin la mers ci şi ca susţinere a spiritului. Un spirit care nu îţi sugerează nimic trivial, după a cărui cortină ai putea descoperi, fără efort, capacitatea de a pătrunde legile fundamentale şi esenţiale ale lumii. N-am reuşit să-i dau o vârstă dar, dacă ar fi fost un copac căruia să-i poţi număra inelele de ţesut, ar fi fost unul matusalemic, în haină de doc, decolorată şi tocită de vreme. Da, un copac secular, în mantie lumească, încercând cu osteneală să traverseze pe o zebră profană. Stânga
Citește mai departe