ÎNTRE LUMI... 303
- Literatura
- 11-08-2021 16:47
cu viziera pusă văzul vizează visul exaltat de lumină accident iminent fără martori sau vină la ieșirea din ou ciocănind insistent un perete lipsit permanent de ecou ...
Citește mai departecu viziera pusă văzul vizează visul exaltat de lumină accident iminent fără martori sau vină la ieșirea din ou ciocănind insistent un perete lipsit permanent de ecou ...
Citește mai departecochilia cochetă cu sclipiri de perlă în spuma mării vălurite doarme pe-a ei pernă exersând nemișcarea în pântecele unui chit eliberată clandestin înainte de răsărit... apatia se naște în pat
Citește mai departestare volatilă apatie de pat afișată confuz de scheletul uzat cu un umăr căzut într-un colț repudiat capul între umeri scalpul pare luat pe latul tăbliei...
Citește mai departegordiene patimi complice în noduri . ...
Citește mai departetern e cerul etern în colivia zăbrelită cântă înfrântă inima triluri înalță în ether e-o pasăre vrăjită cu aripi de foc prinse pe spate aritmic bate în geamuri ...
Citește mai departemuza - o meduză furnică, urzică mă scoate din uz mă transformă-n hidră prin vene îmi curge nisip ca un leit-motiv răsturnată clepsidră un timp primitiv prin voaluri de sticlă...
Citește mai departeun iz de jivină jilavă răzbate prin aer am gust de moluscă și mâl de la ploaie uscată sau udă mă usc înlăuntru mă ud înafară ...
Citește mai departeacolo sus levitează un nor în poala-i de ceață stă ascuns capul meu care concentrează un gaz incolor umezeală în umbră oasele despicate de fulger calcinate pulsează de dor ...
Citește mai departecineva mi-a închis o pasăre rară într-o colivie cu zăbrele de coaste se zbate să-mi iasă din piept uneori bate din aripi tare alteori mai lent așteaptă să-i deschid ușa coliviei cu cheia inimii mele... iar eu o amăgesc mereu î
Citește mai departetărâm neumblat astral, nepătat veștmânt nepurtat și nepigmentat pygmalion vrăjit ivo...
Citește mai departelicăriri în cerul minții prin obloanele uzate stelele-și arată dinții aruncând jeturi de laser rânjete, harpii rujate...
Citește mai departemi-e teamă să mă-ntind în iarbă foiesc fricile mele disperate se-ascund în decolteul de la spate și eu mă fâțâi, parcă nu am treabă...
Citește mai departeboare calmă iz de nalbă florile-s de ceară albă suflă vântul prin nisip albul verii ațipit pe o plajă nisipie a rămas o amintire... ...
Citește mai departem-am aruncat pe tobogan cu capul înainte când aeru-ncepuse să mă doară strigătul a țâșnit afară ca o pasăre în zborul spre înalt m-au cuprins brațele albe de lapte ...
Citește mai departe