A fost odată ca-n povești, o țară minunată,

Aveam copilării firești, bătrâni ferice-n poartă,

O stemă-mpodobită cum, era și toată glia,

Nu văduvită, ca acum, mai toată România!!!...

Știu, sunt nostalgic, spune-vor, acei ce au donat-o,

Pe ea și mândrul tricolor, la U.E. și la N.A.T.O. –

În schimb, avem tot ce dorim, luăm „doar cu buletinul”,

O viață-ntreagă să plătim și „cuibul” și „tainul”,

Nu mai producem...