Se spune că timpul vindecă, dar timpul cui? Ne lăsăm cuprinși în mrejele fiecărei zile, ne lăsăm distrași de activități, dar de fapt dacă stăm puțin cu noi și privim în ansamblu, timpul prezent nu face decât să ne separe, pe noi de noi, pe noi de trecut, pe noi de alte persoane. Și cum […]
Citește mai departe
Ce bucurie astfel de texte! ? Mulțumesc poetului și criticului literar, Daniel Marian, pentru cadoul timpul pe care mi l-a făcut prin lecturarea Garderobei și pentru zborul creionat al următoarelor impresii: „Cer variabil, vreme perfectă pentru plaja întâmplărilor de la cotidian la etern (Ruben Bucoiu – „garderoba de aripi”, Ed. Universitară, 2021) Luăm lecţia şi […]
Citește mai departe
uneori plouă p frunzele pomilor nu e nimic neadevărat într-o astfel d ploaie e k și cum pământul soarbe o gură d cer din paharul verde al plan(e)tei e k și cum ochiul îmbrățișează îngerii uzi c s sacrifică p altarul luminii e k și cum lumea d sus se prăbușește peste astalaltă într-un gest […]
Citește mai departe
Inițial publicat pe lumea adam(a)ică: Așa am început Cuvântul introductiv la al treilea volum de poezie publicat de Ruben Bucoiu, Garderoba de aripi (Editura Universitară, 2021). Inevitabil cathartic se întrețes limita cu infinirea, suferința (i)mobilității cu euforia zborului în volumul Garderoba de aripi al poetului Ruben Bucoiu. El statuează ca motto: „omul…
Citește mai departe
abia când am găsit poezia am început să gânguresc aha-ul ? Ce bucurie pentru mine să vă prezint noua mea carte: Garderoba de aripi – Editura Universitară București, iulie 2021 ? Degustați, de vreți! Serviți-vă zborul cu aripi! https://www.editurauniversitara.ro/timp-liber/garderoba-de-aripi.html
Citește mai departe
Să fi trecut vreo 10 minute de când s-a auzit. Un foșnet ciudat, precum o bătaie de aripi, a străbătut bezna din spatele meu. Deocamdată nu văd pe nimeni, dar inima începe să îmi atingă coastele. Resimt un marasm indomptabil, iar cortexul vituperează orice formă de logică – de ce naiba mai sunt aici?! Podeaua este un pic dezacordată, ori pașii mei […]
Citește mai departe
Într-o zi, priveam teatrul străzii aşa cum te uiţi la filmele tale de amor, de amar şi de jale Oraşul surd şi mult prea absurd zăcea pierdut în decor Mă şi miram cum de nu le e ruşine să se dea în stambă în aşa hal când nimeni n-a avut bun simţ să le plătească un biet bilet, să le asculte aberaţia lor mută - de unde replici când "restul e tăcere"?
Citește mai departe
convoi funerar - în cuibul de pe casă barza clămpănefuneral procession -the stork in its nestbill-clattering...
Citește mai departe
omul dă din colț în colțk p masa d biliard o bilă mâncă bea doarme și se.. furișează din noapte în zi o treime din viațăe noapteo treime muncă obositoareși cmai rămâ(i)ne scrum ars d gânduri în tăceree când nu mănâncă tânjeștecând nu bea tânjeștecând n-are unde se ducetânjeștecând n-are pe cine iubi tânjeștecând nu-l […]
Citește mai departe
vine un moment k un cadou al vremii – k o generozitate neînțeleasă a timpului când nu ne mai interesează nicio haină a secundei d față niciun nasture c leagă una d alta ziua d ieri cu ziua d mâine k să ascundă (cumva) tocmai goliciunea clipitei (tocmai) nudul conturat identic cu gaura de cheie […]
Citește mai departe