• Cărțile Hațegului: Alexandru Valeriu Terlea - ISTORIA BISERICII CREȘTINE BAPTISTE DIN HAȚEG - 1924 -1944, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2023 3

      ...

    Citește mai departe
  • Sorin Micuțiu: Nu poți iubi pe toată lumea, dar merită să încerci! CV literar, poezia ca o fereastră deschisă 2

     SORIN MICUŢIU Motto-ul: "Nu poţi iubi pe toată lumea, dar merită să încerci!" Participare în antologii: Debut: - "Antologie de poezie (55 de poeţi contemporani – pagini alese)"realizată de Valentina Becart, în anul 2009.- Nominalizat în vederea premierii la Concursul internațional de poezie pentru românii din întreaga lume "Starpress 2010", din luna iunie 2010, concurs care a reunit aproape 6000 de poeți. În urma acestei nominalizări, am fost invitat şi am acceptat cu plăcere participarea la realizarea unei antologii bilingve (româno-engleză).- La sfârșitul a

    Citește mai departe
  • Cărți prezente la Salonul Hunedorean al Cărții - 2023: Paulina Popa, UMBRĂ DE RUGĂCIUNE... Editura Emia, 12 octombrie 2023, ora 14 2

     Motto: „Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi, ce-n spațiu se desparte și se adună, pământ e ea, și prund și...

    Citește mai departe
  • 1. Cuminecătură... 3

        Dar pentru cine scriutoate acestea?   Învăţătoare a vinului ai rămas în grâul cuvintelor mele măsură.   Altădată la drum, în pelerinaj către stele, încălzeam zăpada cu prietenii de bricolaj, frământând fluşturatic bulgări din aluatul prescurii pentru cuminecătură.   Acum memoria e surdă precum carnea trupului sterp în lumina clar obscură a zorilor.   De ce

    Citește mai departe
  • ... 5

    Capitolul cinci: 20.00 Imaginaţi-vă un birou. Nu este prea greu să faceţi asta, nu-i mare lucru, nu-i aşa? Că, doar, birourile vă sunt familiare ca nişte utere de rezervă, proteguitoare, în care vă ascundeţi de dimineaţa până seara (vă cred că nu aţi vrut să vă naşteţi în această lume!), le populaţi, le încingeţi cu respiraţia voastră obosită până când, într-o bună zi, păşiţi tiptil în eternitate!... Bibliorafturile stivuite într-un colţ, tăbliile lustruite de coatele angajaţilor, mârâitul practicat îndelung - cu straturile lui mâloase, cu semnificaţii arheologice, cu încriptări istorice, înăbuşite -, crăpând pe alocuri tencuiala, pentru a se cuibări, veşnic la pândă... Telefoanele prăfuite, cutiile cu agrafe. Hărţile, plannerele, panourile de afişaj, calendarele cu imagini însorite din continente despre care nu poate afirma nimeni cu siguranţă că sunt reale. Lucruri ambarasante, rele, care vă oprimă. Durerea în şale. Scaunul şubred în cur. Tăbliţa de pe uşa şefului... Aţi dori, pr

    Citește mai departe
  • Despre iubire... 3

    am toate mirosurile nopții cu mine. tu ești desfăcută ca o felie de roșie, umedă de atingerea cuțitului, pe o farfurie albă, lîngă un calup de brînză de paișpe, aromată. sărată, ce se sfărîmă-n cioburi albe la orice atingere. parc-aș fi eu atunci cînd scriu despre tine. la radioul de pe etajera pusă pe peretele … Citește în continuare Despre iubire →

    Citește mai departe
  • ... 8

    Capitolul patru: 19.30 Iată că am ajuns la al patrulea capitol al relatării mele şi nu pot să nu sesizez că lipseşte ceva. O să spuneţi că fac o asemenea remarcă numai pentru a evita criticile voastre sau pentru că mă tem ca nu cumva contribuţia importantă pe care o aveţi la conturarea superbei noastre metafore, aflată deocamdată în construcţie şi având până acum doar splendoarea brută a unui şantier dezordonat (gândiţi-vă la imaginea dezolantă a materialelor aruncate de-a valma, a schelelor putrede şi a gropilor inutile pline cu varul murdar destinat pereţilor ridicaţi numai pe jumătate şi abandonaţi fără noimă în peisajul urban infestat de nenumărate alte asemenea structuri - ambiţioase, , dar imposibil de dus până la capăt în absenţa unor planuri clare, unor muncitori calificaţi şi a unor sume de bani), să nu depăşească scânteia plăpândă a propriei mele inspiraţii. O să vă imaginaţi, poate, că vreau să mă disculp pentru sărăcia mijloacelor literare care îmi stau la dispoziţie. O

    Citește mai departe
  • ... 8

    Capitolul trei: 18.30 Maşina lui Doru Banţu, o Dacie sau ceva asemănător, scârţâia din toate încheieturile în viscolul cumplit care bântuia bulevardele pustii ale Bucureştilor. Cândva, chiar dacă autoarea lor nu şi-a propus nicio clipă o meditaţie pe această temă, fiind prea puţin familiarizată cu istoria sinuciderilor colective, poate că rândurile acestea vor sta mărturie a cumplitei erori pe care au făcut-o gulerele albe când s-au retras în automobile ca, odinioară, omul îmblănit în peşteri. Ca elefanţii, înainte de dispariţie, în adâncul de nepătruns al junglei virgine. Ca balenele în apele puţin adânci ale fiordurilor nordice. M-am întrebat întotdeauna dacă gestul lor înseamnă un protest, un refuz al realităţii, devenită brusc prea apăsătoare, sau o acceptare a ei şi a singurei certitudini a mamiferelor nobile şi cu creierul dezvoltat peste măsură: conştiinţa inutilităţii participării la fenomenele care o mistuie, mai degrabă magnetice decât spirituale. Acolo, în peşteri, sub

    Citește mai departe
  • ... 9

    Capitolul doi: 18.00 Maşina misterioasă rula vesel pe bulevardul Timişoara în timp ce luptătorii, la dreapta şi la stânga domnului Lee, îşi scoaseră cagulele şi le împăturiră de-a lungul dungilor regulamentare. Motorul torcea lin şi aroma înecăcioasă de migdale, probabil toxică, emanată de brăduţul roşu atârnat de oglinda retrovizoare, amintea de sărbătorile din anumite ierni de mult trecute, când toţi pionierii curajoşi şi harnici au primit daruri, ceea ce, probabil, îi făcea pe tinerii agenţi să zâmbească nostalgic. Unul dintre ei, cel din stânga, îi scoase domnului Lee cătuşele şi îşi aprinse o ţigare, oferindu-i una şi prizonierului, care îşi freca viguros încheieturile amorţite. -Serviţi, domnule Lee? -Nu, mulţumesc. Foarte efiţient lovituri, răspunse domnul Lee cu o voce voalată şi în cea mai bună limbă română stricată pe care o poţi auzi în pieţele de en-gros, masându-şi umerii şi gâtul uşor tumefiat. Desi intirziat ţinţi minute. Vă rog nu inţelegeţi gresit, eu adm

    Citește mai departe
  • În căutarea metaforei... 4

    (poeme de după Fiul măslinului)   Dincolo de unde se opresc potecile, sunt luminişuri unde razele strecurate printre tufişuri cu rugi, mângâie pielea fructelor sângerii ale pădurii... Şi-ţi vei putea potoli setea târziului din cerul gurii.   La fel alergând în spaţiul dintre cuvinte, mereu în urma arsurii, de fapt îl cauţi în gând pe Dumnezeu

    Citește mai departe