După un joc deosebit de spectaculos în primul tur la Roland Garros, Ana Bogdan cedează Victoria, Azarenkăi! 7-6/ 6-7/ 2-6/. * Fără noroc Ana, nedezminţind legenda Meşterului Manole! Strânsă în zid de iubiţi şi de adversari pentru strania frumuseţe ce o emană. De data asta la Roland Garros au zidit-o cărămizile Azarenkăi şi scurtele ei
Citește mai departeadormi iubitopeste marginea patului se lasă iarbanici mâna mea petrecută peste coapsele-ţi nu e atât de mângâietoare adormi iubitocât nu-ţi despic somnul cu viselimpezi și tarica o sămânţă de sticlă adormi iubitoeu încă îți suntde după mine se naşte seara asta zâmbitoarestrălucirile se fac miros și nu se mai macină nimic
Citește mai departeDumitru Hurubă ÎNTRE CLASIC ŞI MODERNISM Harnic şi cu o respectabilă putere de muncă, autorul acestui interesant roman (Judecătorul şi jurnalul ars), oferă cititorilor o naraţiune-frescă prin intermediul căreia se poate pătrunde într-o lume recuperată dintr-o ireversibilă cădere în necunoaştere. Pătrunzând dincolo de o aparentă substantivare a momentelor acţiunii, scrierii, este de apreciat efortul lui Constantin Stancu – autorul – de a salva desfăşurarea unor evenimente ca parte integrantă a istoriei noastre recente. În această ordine de idei, romanele Vadul Ars (2016) şi Migranţi fără bagaje (2019), la care trebuie adăugat, obligatoriu, recenta apariţie editorială Judecătorul şi jurna
Citește mai departeFragment din vol. AMIEZI CU MOCĂNIȚĂ ȘI LIBELULE (2022). ...
Citește mai departeLUMEA SE MIȘCĂ ÎNTRE-APUS - ȘI...APUS ! Lumea se mișcă între-APUS - și...APUS ! nimic n-a rămas – să mai merite SPUS ! tot ce-a fost CÂNTEC – acuma e SLUTĂ : CĂDEREA n-ascultă – CĂDEREA e MUTĂ !
Citește mai departedeși aș fi scris final, dar cuvântul îmi repugnă, iar sfârșit are în el un fâșâit ca al cuțitului spintecând tacticos gâtul poveștilor și sângele văzut țâșnind vesel spre tavanul bucătăriei, împroșcând pereții, mușamaua de pe masă farfuriile din chiuvetă, așa cum am văzut în gaza după ce unul împins de ta-su a luat-o pe … Citește în continuare acu c-am ajuns la sfârșit, →
Citește mai departeîi cad straturi în fiecare an cu tot cu oamenii în trecere recunosc tot mai puțini se uită la mine cu mirare tot mai mulți ...
Citește mai departeVai săracele străzi Tăcutele noroioasele împiedicătoarele NicicumCamera nu e măcarUn centruUn oarece centruNe bucurăm(?)De primul tău fir de părpe buzăoarece buzămigdalată umedăo desparte(?)nu te supăratatăl tău te-a…și eu nu pricepeam nimicdin cum puteai să fiiatât de femeienu te-am recunoscutspre minevin doar caldele tale palme nici nu suntemși ce dacă?între coapsele talecearşafulumedse ascundea între toamne(?)și mirosul … Citește în continuare Străzile →
Citește mai departe