Fluviile au ghemuit, aseară,într-un joc copilăresc,tot sângele verii.Statuile și-au spart piatra în mii de bucățiși numele lor împreună; transparenta lecție de cum se alungăîn parcuri, pe străzile albe de sud însorit orgoliul enciclopedic al turistului.O mândră academie de sticlă naște la picioare, pe de-a-ntregul pustie, cu totul inutilăîn care soarele dă cu mătura deșirată peste medalii,și diplome îngălbenite,ușă ferecată a nepăsării!