Mâna stângă pipăie albul foiiCăutând un liber lăcaş de gânduriPeste care , păienjenişul vremii                            Să se aştearnă.Mâna dreaptă scrie de parcă esteEntitate liberă , gânditoare.O privesc şi nu simt pornind din mine                            Sensul ideii.Între ele , ochii, bătrâne lacuri , Oglindesc a versului rimă strâmbăŞi-mi ascund de oameni dorinţa oarbă ,                            Surdă şi mută.