Am visat violet. Era un ochi de cer cu acea adâncime și liniște a privirii în care m-am înălțat pentru a înțelege. Apoi...m-am trezit om. . ...
Citește mai departe
...
Citește mai departe
Port şi-acum pe umăr , fierbinte , urmaMîinii dragi , mesajul dorinţei tandre .Negrăită , însă , de-aceea mult mai... Fermecătoare .Dulce adiere , sărutul vineCa nectarul înrourat , ca fructulParfumat şi alinător al setei Pustiitoare.Bat pereche într-o aceeaşi stareDouă inimi înlănţuite magicDe iubirea adevărată , simplă , Nemuritoare .
Citește mai departe
Uneori , imaginea şi sonorulse despart iar sensul se deformează.Cum priveşti e una , ce spui e alta , eu sunt la mijloc.Vinovaţi de sinceritate , ochiimă cuprind . Atingerea pătimaşănaşte flori - bujori pe obraz , pe buze înrourate.Vocea prinde catifelate tonuri , nefiresc de calde , mărind contrastuldintre sentiment şi-nţelesul frazei convenţionale.Dacă vrei să aflu , atinge-mi părul.Taci , respiră...Ţine-mă strâns în braţe !Astfel vom păşi împreună către Eternitate.
Citește mai departe
Mâna stângă pipăie albul foiiCăutând un liber lăcaş de gânduriPeste care , păienjenişul vremii Să se aştearnă.Mâna dreaptă scrie de parcă esteEntitate liberă , gânditoare.O privesc şi nu simt pornind din mine Sensul ideii.Între ele , ochii, bătrâne lacuri , Oglindesc a versului rimă strâmbăŞi-mi ascund de oameni dorinţa oarbă , Surdă şi mută.
Citește mai departe
De ce doare lipsa unei îmbrăţişări ?Atunci cândfulgere de gheaţămă străbat, de ce tremurdeşi sunt toatăun jar ?...Şi dacăun gând fugarmă îndeamnă să uit,de ce revin mereula aceeaşiaprigă dorinţă ?
Citește mai departe
...Desprind un bob de timpdin şirag,ascund în el dorinţaşi visezsplendoarea fructelor... ...
Citește mai departe
Trebuia să ne-ntâlnimdar nu oricumşi nu oricândci doar în clipahotărâtă de destin......
Citește mai departe
Floarea păleşte...Într-un amurg de toamna,umbra-i se pierde. ...
Citește mai departe
Dragul meu, Îmi imaginez câtă uimire îţi va provoca forma cumva desuetă, anacronică a acestui mesaj:scrisoarea. Fiind însă vorba despre o amintire specială care a zăbovit destul dar a rămas la fel de vie şi de bogată în detalii, cred că am făcut alegerea potrivită. S-a întâmplat într-o toamnă, cu ceva ani în urmă. Să fi fost frunzele înnobilate de auriul cald, generos revărsat asupră-le, să fi fost nostalgia verdelui al cărui triumf pălise parcă peste noapte...Nici acum nu ştiu. Un îndemn stăruitor, vag şi fără consistenţă, m-a convins în cele din urmă şi te-am sunat fără un scop anume. Schimbul obişnuit de replici nu-mi dădea niciun indiciu, un capăt de idee, acolo, de care să mă agăţ : "Bună!..." , "Ce faci?" (ceva mă sâcâia; nu reuşeam să-i prind sensul), "Învăţ şi mi-e somn...Am un laborator de la doişpe...Tu?". Pe dată, cuvintele s-au înşiruit într-o ordine clară iar eu doar l
Citește mai departe
Imberb , semeţ , cam fâstâcitDe-ale zefirului dulci şoapte ,Pătruns de-un dor nelămuritIscat aşa , cam peste noapte , Copacul meu a înflorit .Dantelăria de opal Din firul sevei fin urzită , Imită straiul hibernalTopit la cumpăna vestităDe orologiul sideral .Timid , în zori m-a mângâiatCu o mireasmă delicată ,Un dulce-amărui ciudatDe spirit verde ce aşteaptăSă fie-n sâmburi întrupat .Niciun cuvânt n-a fost rostit...Doar aerul vibra pe-o strună .Petalele au tresăritŞi-n păr mi-a împletit cununăCopacul meu îndrăgostit .
Citește mai departe
Motto : Iubesc viul în toată splendoarea lui şi îi sunt recunoscătoare pentru că m-a înnobilat cu titlul de OM.Era doar mugur orb atunci Când începuse a visaDar viaţa-n el deja pulsaÎn legea tainicei porunci .Simţea pe creştet cald sărut ,Tulburătoare mângâieriŞi un îndemn de nicăieriCum e destinul neştiut .Smarald să fie îşi dorea ,Prin sine însuşi cizelat .Strălucitor şi delicatCoroanei , fala să-i redea .Voinţa de-a se dăruiSporea atât de pătimaşÎncât fragilul muguraş ,Deodată , frunză se trezi .Trecuse pragul dinspre visCătre menirea de a fiMinunea verde-a lumii vii ,Vremelnic strop de Paradis .
Citește mai departe
Aseară, tot cu gândul plin de tine M-am înălţat din trup în necuprins. Un timp sublim, un loc de neatins, Un nicăieri de dincolo de lume. M-ademenea chemarea ta, în şoapte Născute-n mine din dorinţa-valuri, Ca marea în furtună , prinsă-n maluri De care se izbeşte orb în noapte. Mă regăsesc sub pleoape şi sub tâmple Şi-n inimă - alt ţărm în care sapăMareele iubirii, cât să-ncapă Un gol ce-n ani cu ură să se umple. Cu graţie, un ram cu albă floare Se le
Citește mai departe