Briose. Cu de toate.

O stiti p-aia cu "ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample"? Nu? Ei cum nu? Si chiar daca nu o stiti, va demonstrez eu ca e adevarata.....Dintotdeauna mi-am dorit sa fac briose. Da, stiu, e o intreaga teorie despre care-s briose, care-s muffinsi si care-s cup cakes, nu, nu conteaza ca nu gatesc decat pentru familie asa ca la mine toate se numesc briose si gata. Deci briose, ziceam, imi doream sa fac, inca de cand am luat lingura si tigaia de coada si mi se parea maaaare realizare. Nefiind eu prea talentata intr-ale dulciurilor. Nu ca acum as fi....Prima incercare a fost un esec rasunator, numa' inima iubitoare a lu' fiul, combinata cu diplomatia pe care a manifestat-o de mic (si cu un oarece instinct de conservare, as zice eu) i-a dictat sa-mi spuna ca el incearca sa le aprecieze, ca daca-s facute de mine, macar is facute cu drag. Dar trebuie sa fim realisti, nu erau comestibile.Dupa aia s-a apucat Vizigotu' al batran, cu fii-su, si-au facut i...