vine o vreme când trebuie săaflăm că e mai bine să nu fim disperati dacă pietrelenu se transformă în pâini,dacă mâinilenu ni se fac aripi de înger,dacă lumeanu ni se supune,mai bine să ne bucurezborul păsăriifără grija zilei de mâinece nu va înghețaori nu va flămânziîn noiva naște în taină dorul,libertatea omuluia cărui crucee zâmbet și pereche de aripi