într-o zi de luni
când amintirile au să te caute
aşa, ca o bunăvestire a ce va urma,
cum visul te ajunge întotdeauna
când ai vrea mai mult
să spui niciodată
atunci vorbeşti
fără un înţeles premeditat
ora ta de singurătate se încheie
în punct alunecat peste virgula speranţei
că soarele răsare de ziua ta
şi iubirea pică la fix
cât să-ţi spună
cine eşti
VeSMe
http://generatiainblugi.blogspot.com/feeds/posts/default?alt
=rss
