Situat in centrul Romaniei,
Complexul National
Muzeal ASTRA este cea mai
importanta institutie
etnomuzeala din Romania. Conceput sub
egida Asociatiunii Transilvane pentru
Literatura Romana si Cultura Poporului
Roman, infiintata in 1861, Muzeul
ASTRA a vernisat prima sa expozitie
in 19 august 1905.
S-a nascut din dorinta
romanilor ardeleni de a-si defini propria
identitate etnoculturala in conglomeratul
etnic al Imperiul Austro-Ungar, pe fondul
emanciparii culturale a tuturor popoarelor din
centrul şi sud-estul
Europei.
Infiintat in anul 1963, Muzeul Civilizatiei Populare
Traditionale ASTRA s-a numit initial Muzeul Tehnicii Populare.
Situat in rezervatia naturala Dumbrava Sibiului, pe Calea Rasinari,
la 8 kilometri de centrul orasului, pe drumul
Sibiu-Rasinari-Paltinis, Muzeul in aer liber este organizat
pe o suprafata de 96 de hectare, din care 40 sunt ocupate de
expozitia de baza, cea mai mare expozitie etnografica in aer liber
din Europa.
In prezent detinepeste 400 de
monumente de arhitectura si tehnica populara si un urias patrimoniu
de obiecte cu caracter etnografic. Organizat in 6 sectoare si 36 de
grupe si subgrupe tematice, conceput ca un muzeu viu, acesta
gazduieste numeroase manifestari culturale cu caracter traditional:
targuri, ateliere mestesugaresti, festivaluri, spectacole si multe
altele.
Cele sase sectoare tematice sunt:
Prelucrarea lemnului, pietrei, metalelor, argilei, chihlimbarului si minereurilor
Monumentele care ilustreaza
prelucrarea lemnului sunt din acele zone etnografice ale
tarii unde prelucrarea lemnului s-a
concretizat prin aparitia satelor
specializate in acest mestesug: dogarit, ratarit,
spatarit, jogarit, confectionat instrumente muzicale
si o serie de monumente de
tehnica populara de prelucrare a
lemnului: joagare actionate de
forta hidraulica, un complex de industrii
taranesti, un joagar
actionat de puterea animala.
Prelucrarea lutului in scopul
confectionarii instrumentarului de uz
gospodaresc si a unor obiecte prezentand valori
decorativ-artistice a constituit, pe teritoriul Romaniei, cea
mai importanta industrie
casnică prin intensitatea
practicarii sale, prin caracterul de
generalitate al utilizarii produselor,
prin specializarea acestei activitati in
cadrul a numeroase centre si
valorificarea curenta a produselor
in intreaga tara, in targuri sau
prin comertul ambulant.
Grupa de prelucrare a minentului si
a pietrei cuprinde cate o gospodarie
reprezentativa pentru fiecare tip de minereu:
chihlimbarul, marmura, piatra, aurul, calcarul. La acestea
se adauga o fantana
cu hecna ce foloseste
doua galeti si un sistem de
scripeti asemenea celui folosit acum mai bine de
un secol pentru extragerea pacurii.
Procese si procedee pentru prelucrarea pieilor si fibrelor animale si vegetale pentru imbracaminte si obiecte de uz utilitar
Monumentele din aceasta grupa sunt reprezentative pentru
prelucrarea fibrelor animale si vegetale din care se obtineau
produse de uz casnic-gospodaresc. Astfel au fost transferate si
reconstruite in muzeul sibian mai multe gospodarii in care se
realizau curele, hamuri, cojoace, funii, tesaturi din lana, par de
capra, canepa, in, borangic.
Procese si procedee pentru obtinerea si prelucrarea produselor animale si vegetale, in scop alimentar
Sectorul alimentatiei populare
cuprinde monumentele cele mai reprezentative pentru ilustrarea
principalelor procese ale muncii, procedeelor tehnice
şi instrumentarului specific pentru
obtinerea din natura a
celor mai diferite resurse agro-alimentare:
vanatoare, pescuit,
albinarit (extragerea cerii din
faguri-bostinaritul - si
prepararea lumanarilor din
ceara), cresterea animalelor,
pomicultura, viticultura si agricultura. Ordinea
expunerii este cea conventionala
in
disciplina etnografica si ea
corespunde evolutiei istorice a
proceselor muncii, in functie de
progresul tehnicii, al procedurilor si
instrumentarului.
Pavilionul de prezentare a teascuri lor pentru presarea
strugurilor, semintelor si a
fructelor prezinta o
colectie unica in Romania. Utilizate
pentru stoarcerea strugurilor sau a poamelor, pentru
presarea bostinei faguri lor din
ceara ai stupilor sau a fainii
semintelor oleaginoase, teascurile sunt
instalatii stravechi folosite in
civilizatia populara din Romania.
Ele functioneaza pe principiul
efectelor gravitatiei, la care se
adauga un surplus de energie
umana.
Grupa tematica morarit, tehnici si instalatii pentru macinat cereale
Generozitatea planuluI tematic si
numarul mare de mori al expozitiei
in aer liber (5 mon cu ciutură,
5 mori de vant, 4 mori cu roata hidraulica
vertical, 2 mori plutitoare, o
moara cu cai, o moara
cu alvan, o moara manuala si
alte rasnite rotative
manuale) recomanda instituţia sibiana ca
fiind muzeul cu cea mai completa si complexa
colectie de mori din Europa.
Colectia mulinologica a Muzeului
ASTRA reprezinta o
adevarata sinteza a sistemelor tehnice
preindustriale de macinat cereale. Morile
sunt amplasate tematic si tipologic in
incinta muzeului, avandu-se in vedere o repartitie atat din punct
de vedere constructiv, al energiei utilizate pentru
macinatul cerealelor, cat si
respectandu-se principIile geografice si
etnogeografice de provenienta
ale fiecarui exponat.
Mijloacele de transport reprezinta o importanta vitala pentru civilizatia populara
Mijloacele de transport populare sunt terestre, glisante
si plutitoare.
Pavilionul mijloacelor de transport populare
prezinta, in ordine
evolutiva, principalele tipuri de mijloace de
transport rulante de pe teritoriul Romaniei pe care le
diferentiaza in functie
de formele de relief si functionalitate.
Monoxila este cel mai arhaic mijloc de transport pe
apa si care se asambla formand podurile
plutitoare numite broduri. Este consemnata inca
din antichitate cand a fost folosita
de catre Alexandru Macedon in
trecerea Dunarii. Etimologic denumirea
vine de la grecescul monoxilos -dintr-un lemn- deoarece era de
obicei confectionata dintr-un singur
trunchi de copac scobit la mijloc cu mijloace rudimentare
si folosind arderea.
Edificii de utilitate publica-sociala
Prin acumularile patrimoniale
si expozitionale anterioare anului 1990,
muzeul primise in ansamblul sau, conturul
si aspectul unui
sat-sinteza al tuturor satelor din Romania, un
"sat" al tuturor timpurilor, din care nu putea lipsi ceva
esenţial: martorii obiectuali ai unei
vieti sociale comunitare, constand din monumente
ce institutionalizeaza functiile publice
ale comunitatii satesti.
Carciuma taraneasca din
Batrani, judetul Prahova. Provenit
din satul Batrani, monumentul transferat
in muzeu in anul 1988, a fost construit in jurul anului 1850,
de catre o familie de negustori, care
l-au exploatat pana in 1952, ca
pravalie, carciuma si locuinta.
Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului
prezinta sinteza
civilizatiei populare
traditionale de pe teritoriul Romaniei, fiind
una din cele mai importante institutii de
acest profil din Europa, atat prin patrimoniul cultural
reprezentat aici, cat si prin programele
culturale si educationale pe care
le dezvolta.
Targul de tara
Este un spatiu interactiv din
Muzeul in aer liber, deschis publicului in perioada aprilie -
septembrie, in fiecare sambata si duminica,
intre orele 10-18 si are ca
obiectiv promovarea culturii gastronomice
traditionale, cu accent pe valorificarea
resurselor locale si pe dezvoltarea
unei relatii economice solidare intre
mediul rural si cel urban.
In cadrul targului sunt prezenti
producatori autorizati din judetul
Sibiu care comercializeaza produse
lactate si branzeturi, carne
si mezeluri
traditionale, paine si
patiserie, legume si fructe de
sezon, preparate apicole, dulceturi,
siropuri si conserve de
legume, tuica s.a.
Spatiul destinat
vanzarii produselor alimentare este completat cu
o bucatarie de vara
dotata special in vederea
demonstratiilor practice de arta
culinara dupa retete specifice diferitelor zone
etnografice ale tarii. La fiecare
editie a targului o familie este
invitata sa gateasca si sa demonstreze
calitatea mancarurilor traditionale.
Periodic se organizeaza editii
tematice ale Targului, prin evidentierea
unei localitati, a unei zone
etnografice, a unei etnii, a unor ocupatii si
preparate traditionale.
Prin evenimentele organizate la TarguI de
tara atragem atentia
asupra importantei pastrarii alimentatiei
traditionale, utilizarii eficiente a produselor
naturale locale si stimularii
micilor producatori in vederea
introducerii in circuitul economic a preparatelor de calitate.
Promovarea acestora are rolul de a educa gustul
si obiceiurile culinare indreptate, in
prezent, spre alimentatia industriala,
care nu valorifica potentialul
agricol si alimentar autohton. Prin
crearea unei piete care
promoveaza produsele locale se
urmareste constientizarea importantei pastrarii bucatariei
traditionale ca valoare
reprezentativa pentru civilizatia
populara, marca a identitatii
noastre culturale.
Bucatarie in hanuri si la carciuma traditionala
Dupa cutreieratul in lung si in lat al Muzeului
Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, obositi, dar
incantati de bogatia patrimoniului muzeal admirat pe parcursul a
mai multor ore, simtiti nevoia sa va recuperati
energiile.
La Carciuma din Batrani sau la Hanurile din
Tulghes si Vestem, amplasate intre portile de acces II si III
dinspre str. Padurea Dumbrava, se pot degusta, delicatesele
bucatariei traditionale, servind cele mai diverse preparate,
renumite pentru arta culinara romaneasca. Carciuma
taraneasca din satul Batrani, judetul Prahova,
construita la mijlocul secolului al XIX-lea, isi continua destinul,
fiind locul de popas al multor vizitatori. Aici, aveti
posibilitatea sa retraiti ospetele de altadata, cu mesele pline
ochi de bucate traditionale romanesti, udate din belsug de tuica si
vin. Miresmele imbietoare ale bucatariei sau ale cuptorului cu
placinte, savoarea unui paharel de tuica sau a unei cani de vin
adus din celebrele podgorii romanesti, contribuie la transpunerea
invitatilor nostri intr-o lume mirifica, cea a satului romanesc de
odinioară. Hanul din Tulghes, judetul Harghita isi
retraieste functia sa originara, servind la primirea si ospatarea
publicului vizitator cu bucate alese, intr-o ambianta rustica.
Hanul din Vestem, judetul Sibiu, a fost o casă "la
rascruce de vanturi", langa vechiul "drum al tarii", locul de unde
puteai calatori spre Talmaciu si Turnu Rosu, spre Fagaras si
Brasov, spre Agnita, Cisnadie si Sadu, venind
dinspre Sibiu. Atmosfera traditonala o veti regasi si trai
euforic in restaurantul hanului, unde puteti servi felurite
specialitati din renumita bucatarie romaneasca si cea
internationala.
