Nu de mult am citit în presă despre drama unei copile care a decis să își pună capăt zilelor, datorită problemelor cauzate de alte fete mai mari, de la aceeași școală. Sătulă de amenințări, de bătaie, de umilințe, de teroare și în lipsa unei persoane de încredere cu care să stea de vorbă, a cedat și a renunțat la cel mai prețios dar pe care l-am primit cu toții de la Dumnezeu. Părinții, oameni simpli și muncitori, nu au avut nici cea mai mică idee despre drama care se petrecea chiar sub ochii lor. Adesea, (mult prea) ocupați cu (prea) multele griji ale vieții, putem proceda la fel. Pierdem contactul și obișnuința de a împărtăși, de a asculta, de a fi o prezență activă în viața copiilor noștri. Uităm să fim prietenii lor cei mai buni și persoanele la care să alerge prima oară atunci când au o problemă…

În ultimii ani s-a încetățenit și la noi un concept, importat din limba engleză, deși practica este veche de când lumea. Ne referim, desigur, la ”bullying”, care ar putea să însemne terotizare, intimidare, agresiune, etc. Termenul vine de la ”bully”, care în limba engleză înseamnă bătăuș, huligan, agresor, etc.

Bullying-ul are loc atunci când copilul devine ținta repetată a acțiunilor negative ale uneia sau mai multor persoane. Ele pot lua forme emoționale, fizice și chiar sexuale. Uneori bullying-ul implică agresiuni verbale (glume proaste, tachinare, umilire, amenințare, etc). Nu de puține ori apare și agresunea fizică (copilului i se blochează calea, este îngesuit la un colț sau la perete, este lovit, împins, i se pune piedică, etc.). Sunt bully care folosesc și agresiunea sexuală (sub formă de atingeri, avansuri sexuale, fotografii, email-uri sau mesaje, etc). Alteori copilul este deposedat de lucrurile sale, i se confiscă, i se distrug sau i se ascund lucrurile, este estorcat de fonduri, etc.

Nu vă gândiți că puiuțului vostru nu i se poate întâmpla! Problema nu este nici mică și nici nouă. Însuși președintele american, Barack Obama s-a confruntat cu această problemă în copilărie. El spunea: „Trebuie să recunosc că, din cauza urechilor mele mari şi a numelui meu neobişnuit, nu am fost ferit de bullying în școală“. Nu este deloc un risc pe care să îl tratăm cu ușurătate. Bullying-ul este tot mai frecvent în școlile și în cartierele noastre și poate avea consecințe dintre cele mai serioase. O serie de studii recente au identificat o asociere puternică între bullying și depresie sau între bullying și comportamente suicidale. Unul dintre ele chiar a identificat dovezi consistente ce demonstrează o legătură de cauzalitate între ele, în special la fete.

Biblia ne învață, iar principiul acesta include și protecția:

”Dacă cineva nu are grijă de ai săi, mai ales de cei din familia sa, atunci s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios” (1 Timotei 5:8, NTR).

Este de datoria noastră, de părinți, bunici, profesori, etc. să le oferim copiilor noștri protecția și îngrijirea de care au atâta nevoie. Ca niște babaci responsabili, haideți să fim pregătiți, informați, să luăm atitudine și mai degrabă să prevenim decât să tratăm!

Informații utile pentru fiecare dintre noi:

• Copiii mici sunt în mod natural centrați pe propria persoană, aceasta însemnând că ei sunt mai puțin capabili să înțeleagă sentimentele altora. Remarcile care rănesc sunt parte a unui conflict la orice vârstă.
• Trebuie să discernem dacă avem de-a face cu bullying adevărat sau cu o situație izolată. O ceartă sau o bătaie care a izvorât din senin nu este neapărat și bullying, chiar dacă puiul tău a ieșit mai șifonat din ele. Desigur, și acestea ar trebui tratate cu toată seriozitatea, dar abordarea este diferită. Atunci când este vorba de bullying, agresorul afișează în mod repetat mai multă putere decât victima, agresiunea, umilința, etc. fiind recurente.
• Un băiat care este ”bully” la vârsta de 8 ani va fi de trei ori mai pasibil să ajungă să fie condamnat mai târziu pentru infracțiuni violente, având șanse mai mici decât colegii săi să termine o facultate sau să aibă o slujbă bună. Fetele care sunt bully au mari șanse să aibă copii care, atunci când vor crește, să fie la rându-le ”bully”. Prin urmare nu mergeți pe dictonul ”decât să plângă mama mai bine să plângă mă-sa” și luați atitudine dacă veți descoperi astfel de tendințe la copiii dumneavoastră.
• O particularitate a bullying-ului este cyberbullying-ul – atunci când mesaje text ori email-uri ce conțin cuvinte care rănesc, poze jenante sau bârfe sunt postate în mediul virtual. Cyberbullying-ul este în creștere și oferă un alt motiv de îngrijorare.
  • Studiul Eu Kids Online, realizat la iniţiativa ComisieiEuropene în 23 de ţări europene, relevă faptul că 41% dintre copiii români intervievaţi au declarat că au fost hărţuiţi în vreun fel, atât în lumea reală cât şi prin intermediul noilor tehnologii, iar 13% declară că au fosthărţuiţi online.

Sfaturi utile pentru părinți:

• Părinții ar trebui să acționeze și să stopeze bullying-ul înainte ca cineva să fie rănit sau să se ajungă la consecințe dintre cele mai dramatice. Luați cât se poate de în serios plângerile sau sugestiile care vă indică faptul că cel mic ar putea trece prin așa ceva.
• Încurajați-vă copiii să vorbească mereu despre ce se întâmplă la școală, despre evenimentele sociale, despre ceilalți copii din clas sau despre drumul către și de la școală, astfel încât să puteți identifica orice probleme cu care s-ar putea confrunta. Da, suntem obosiți după o zi de muncă și ei pot fi atât de obositori prin modul în care turuie. Învață să îi asculți și să îți pese, cultivă obiceiul de a discuta tot ce se întâmplă în viața lor. Îți va fi mult mai ușor să identifici problemele atunci când le au și, astfel, să te ocupi de ele cât încă nu au produs daune majore.
• Copiii pot învăța să devină agresori. Nu vă agresați proprii copii – fizic sau verbal. Nu țipați la ei sau ignorați-i atunci când au comportamente nepotrivite. Lăudați-i mereu atunci când dau dovadă de bunătate față de alții. Dați-le de înțeles că apreciați și puneți mare valoare pe bunătate.
• Identificați căi sigure de a folosi tehnologia. Aflați ce accesează copiii voștri online. Împrieteniți-vă cu ei pe serviciile de socializare. Exista aplicații foarte bune și software pentru computer făcute special pentru a le oferi părinților uneltele necesare.
• Stabiliți limite pentru folosirea tehnologiei.

Sfaturi pe care le puteți da copiilor:

Învățați-i pe copii strategii de prevenire a bullying-ului, cum ar fi:

• Ingnorați agresorul.
• Pretindeți că nu ați auzit ce a pus.
• Îndepărtați-vă repede de zona în care vă întâlniți cu el (ea).
• Folosiți limbajul trupului pentru a părea puternic.
• Strigați ”lasă-mă în pace!” cât mai tare cu putință.
• Dacă aveți probleme cu un ”bully” sau mai mulți, întotdeauna stați de vorbă cu un adult de încredere. Nu amânați, nu așteptați să se rezolve de la sine. Nu este o dovadă de slăbiciune, ci o modalitate de a rezolva problema. Dacă sunteți la școală, sesizați cadrele didactice, agentul de pază, etc. atunci când sunteți agresați.
• Nu neglijați puterea rugăciunii. Rugați-vă pentru curaj, pentru înțelepciune, dar și pentru agresorii voștri. Cu cât îi veți ierta mai ușor, cu atât veți trece mai ușor peste durerea provocată.

Ce puteți face:

• Urmăriți cu atenție posibilele simptome indică faptul că micuțul vostru este victimă a bullying-ului. Dintre acestea: tendința de a deveni mai retras, scăderea rezultatelor școlare, hainele rupte sau faptul că are nevoie de mai mulți bani.
• Luați legătura cu școala imediat ce bănuiți faptul că micuțul este victimă a bullying-ului, astfel încât persoanele adulte calificate să monitorizeze activitățile / pauzele, etc.
• Colaborați cu alți părinți pentru a vă asigura că cei mici sunt supravegheați cu atenție în drumul lor cu și de la școală.
• Folosiți orice mijloc legal pentru a pune capăt imediat agresiunii. Nu ezitați, dacă situația persistă, să cereți sprijinul autorităților.
• NU vă faceți singuri dreptate. Situația poate degenera, rezultatele pot fi neașteptate, iar lucrul de care chiar nu are nevoie copilul vostru acum este ca unul dintre părinți să îi fie închis.
• Dacă copilul vostru a fost victimă a bullying-ului, luați în serios posibilitatea de a apela la un specialist (psiholog, consilier, etc.) pentru a-l ajuta să depășească trauma.