Cei mai mulţi dintre noi ne gândim la anii adolescenţei ca la unii dependenţi de toane, plini de tot felul de turbulenţe. Dacă este adevărat că cei mai mulţi dintre adolescenţi au parte de suişuri şi de coborâşuri emoţionale, cercetările recente au scos la iveală faptul că aceste „toane” nu sunt în mod obligatoriu parte a acestei perioade a vieţii. De fapt, adolescenţii care par trişti sau apăsaţi timp de mai multe săpătămâni, ar putea de fapt să dea piept cu… depresia! Se estimează că între 11 şi 14% dintre adolescenţi sunt deprimaţi clinic. Aşa că nu ignoraţi schimbările comportamentale şi nu le catalogaţi în mod automat ca faze ale adolescenţei. Dacă aţi observat oricare dintre simptomele de mai jos, luaţi în calcul probabilitatea ca adolescentul să fie deprimat şi, prin urmare, încercaţi să căutaţi ajutor pentru el.

SEMNE ȘI SIMPTOME

Familia şi prietenii adolescentului vor fi, cel mai probabil, primii care vor observa semnele îngrijorătoare ale depresiei. Un adolescent deprimat:

• Pare foarte trist sau plânge în mod frecvent.
• Devine mai mânios, mai iritabil sau chiar ostil
• Începe să consume alcool sau droguri, sau creşte consumul acestora.
• Devine obsedat de versuri sau de muzică cu tematici morbide.
• Îşi pierde interesul pentru lucruri care înainte i-au adus plăcere, devine apatic, renunţă la sport, la alte activităţi.
• Experimentează sentimente asociate lipsei de speranţă, are impresia că viaţa nu merită trăită sau că nimic nu se va schimba vreodată.
• Începe să chiulească de la şcoală în mod frecvent sau rezultatele şcolare se înrăutăţesc brusc.
• Este plictisit tot timpul sau pare incapabil de a se concentra la activităţile şcolare, pe durata conversaţiilor sau chiar atunci când priveşte la televizor.
• Tinde să se izoleze de prieteni şi de membri ai familiei cu care obişnuiau să-şi împărtăşească sentimentele.
• Este exagerat de sensibil la critică sau respingere.
• Se plânge de dureri de cap, de stomac sau de alte probeme fizice, în mod frecvent.
• Vorbeşte despre fuga de acasă sau chiar încearcă să facă acest lucru.
• Sugerează apariţia gândurilor suicidale.

SĂ ÎNȚELEGEM DEPRESIA:

• Depresia nu are o singură cauză.
• Depresia este o tulburare mentală serioasă cauzată de o combinaţie de factori genetici, biologici, psihologici sau care ţin de mediu.
• Depresia este mai mult decât un simplu sentiment de tristeţe sau de apăsare ce durează de regulă o zi sau două; ea este o stare adâncă şi persistentă de nefericire, exprimată prin lipsa interesului faţă de viaţă şi activitate, prin scăderea dramatică a energiei vitale sau plictiseală.
• Depresia este un factor major de risc pentru suicid.
• Depresia poate fi tratată foarte eficient dau, din păcate, mulţi adolescenţi NU sunt diagnosticaţi şi, prin urmare, vor suferi fără a primi ajutorul potrivit.
• Sinuciderea este a treia cauză a decesului în rândul adolescenţilor.
• Adolescenţii care se confruntă cu un stres major, care experimentează pierderea cuiva drag sau care se confruntă cu o tulburări hiperchinetice cu deficit de atenție (ADHD), cu tulburări de conduită sau cu tulburări de anxietate prezintă un risc sporit de depresie.
• Adolescentele sau minoritățile prezintă de asemenea un risc crescut de depresie.
• Adolescenții care sunt confuzi cu privire la propria orientare sexuală prezintă un risc particular de suicid
• Adolescenții care trăiesc în familii adoptive pot, de asemenea, prezenta un risc crescut de suicid.
• Cei mai mulți dintre tinerii care au avut parte de un episod depresiv vor experimenta mai multe astfel de episoade mai târziu, pe parcursul vieții.
• La nivel mondial, peste 350 de milioane de persoane suferă de depresie. Aceasta reprezintă aproximativ 5% din populația lumii.

CE PUTEM FACE?

Adolescenții care trec prin depresie nu vor recunoaște, decât foarte rar, nevoia de ajutor de specialitate, de tratament. Tocmai din aceste motive părinții, prietenii, profesorii sau alte persoane implicate în viața adolescenților reprezintă cea mai bună speranță ca adolescenții depresivi să beneficieze de ajutor. Riscul de suicid asociat cu depresia face ca această afecțiune să fie una care atentează la viața adolescentului și care necesită imediat ajutor de specialitate. Atunci când un adolescent vorbește de sinucidere luați lucrul acesta cât se poate de în serios!

Dacă observați oricare dintre simptomele de mai sus, iată ce ați putea face pentru a fi de ajutor:

• Fiți atenți! Dacă locuiți cu adolescentul sau dacă sunteți un profesor, un mentor sau una dintre persoanele care a observat posibilele semne ale depresiei, nu le treceți cu vederea. Depinde de dumneavoastră să acționați, luând măsurile care se impun.
• Stați de vorbă cu adolescentul. Un prim pas este să stați de vorbă cu el (cu ea), să împărtășiți faptul că ați observat schimbările din comportamentul său – fără să fiți critic – și oferiți-vă să îl ascultați. Spuneți-i că vă pasă și cădoriți să îi oferiți ajutorul. Ascultați-l cu răbdare și interes, dar nu faceți greșeala de a vă substitui specialistului.
• Împărtășiți informația și cu alții. Faceți schimb de observații cu alte persoane care sunt în contact cu adolescenții, pentru a vă face o imagine cât mai clară. Au observat și ei aceleași schimbări comportamentale?
• Informați-vă cu privire la resursele existente în zona dumneavoastră. Împărtășiți cu adolescentul faptul că există un tratament funcțional pentru depresie. Aflați care sunt instituțiile care oferă tratament de specialitate. Un terapeut profesionist poate recomanda combinația pentru un tratament potrivit.Aceasta poate include modificări de dietă, exerciții, modificări ale programului de somn sau consiliere combinată cu medicație. Oferiți-vă să faceți o programare și însoțiți adolescentul la prima vizită.
• Rămâneți implicați. Reamintiți-i adolescentului că nu este obligatoriu să se simtă astfel și că există speranță. Nu este nevoie nici să trecă singur prin această experiență. Adolescenții au nevoie de întreaga ta implicare și de tot suportul pe care îl puteți oferi.

Sursa: Communications and Marketing, College of Agriculture and Life Sciences,Virginia Polytechnic Institute and State University.