Cand am revenit in Bucuresti mi-am propus sa donez in fiecare luna niste banuti catre Unicef si Salvati Copiii. Am facut chestia asta o perioada destul de lunga. La un moment dat am decis sa opresc donatiile pe care le faceam pentru cele 2 organizatii. Motive personale in spatele deciziei.

Toate bune si frumoase. Am primit mail din partea amandurora ca imi multumesc si bla bla bla. Dupa o perioada am inceput sa fiu sunata de catre cei de la Salvati copiii. Ca vai! nu ati mai donat de mult timp, ca nu doriti sa ajutati bietii copii? Ca de ce nu mai doriti? Dar ce s-a intamplat? Dar nu era o suma prea mare.

Initial m-am simtit super stinghera si cumva vinovata ca, din veniturile mele, nu dau si altora. Apoi au devenit tot mai insistenti si pana in punctul in care au trezit revolta in mine. Ok! Inteleg! Traiti din donatii, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ii aduceti pe oameni in punctul de a se simti niste mizerii pentru ca s-au oprit din a mai trimite bani.