| Carte poştală din secolul XIX Sursa foto: okazii.ro |
Pentru vară:
1) Cămaşă de pânză de in sau de cânepă, simple sau
amestecate cu bumbac, şi cu borangic, cu puţine cusături cu arnici;
iar penttu zilele de sărbătoare, mai încarcate cu arnici sau
mătăsuri, însă fără fluturaşi.
Croaiala cămeşii să fie cu mânecile creţe de sus de la
bantă şi guleraşul să fie îngust de un deget, partea de jos a
mânecilor va fi de asemenea înceţită în bantă.
2) Pieptar fără mâneci, de materie în mai multe iţe
îesut din lână fină d-o singură culoare, simplă sau amestecată cu
in, cânepă sau mătase de ţară. Lungimea până la brâu, şi scobit
până în partea de sus a pieptului să se vadă cămaşa.
Impregiurul marginilor va fi tivit cu şiret negru sau colorat,
lăţimea şiretului va fi ca de un deget.
3) Minteanul cu mâneci de şiac subţire de o singură
culoare, tivit impregiur cu şiret negru sau materie de altă culoare
croit comod sau pe talie, lungimea ca de pe 10 cm, peste
brâu.
4) Încingătoarea de bete lucrate la ţară sau brâuleţ roşu
de lână fină.
5) Fusta de lână subţire, d-o singură culoare sau cu vărgi
d.o altă culoare, în sus orizontal sau de pânză, de cânepă ori de
in, simple sau cu vergi colorate, , de la genunchi în jos cu
cercuri cusute în flori cu lână sau mătăsuri de diferite culori,
după cum se poartă în partea locului sau în celelalte regiuni din
ţară.
6) Pestelcă sau vevelcă de pânză albă, de cânepă sau in,
simplă sau vărgată în sens orizontal, peste tot sau numai de la
genunchi în jos.
7) Fustă albă de pânză de cânepă ori de in, cu o simplă
cusătură îngustă la poale cu arniciu.
8) O catrinţă cu două fote, una dinainte şi alta dinapoi,
din materie de lână neagră în mai multe iţe şi numai cu un mic cerc
colorat şi destrămat de 2 degete în partea dejos sau învrăstate cu
diferite culori şi ornate cu acul.
9) Ştergarul pentru cap (marama) sau vălnicul va fi cât mai
simplu pentru zilele de de lucru, de pânză fină de in, iar pentru
sărbători poate fi şi de bornagic. Domnişoarele învăţătoare nu
vor purta maramă.
10) Sucmănaş de şiac subţire de o singură culoare, lungimea
până aproape de genunchi, ornat la cusături şi extremităţi cu şiret
subţire de lână, ca cele bărbăteşti, şi cu glugă.
Pentru iarnă:
Pânzeturile şi toate cele alte vestminte aceleaşi şi pentru
iarnă, cu diferenţa de a fi unele mai groase şi căptuşite sau
îmblănite, adăugându-se încă:
11) Peptar, cojocel sau bondiţă, fără mâneci, scurtă până la brâu, ornat cu mătăsuri, sau 10 cm, peste brâu.
12) Manta cu mâneci de forma celei fixate pentru bărbaţi, făcută din şaic sau flamuri (albă) ţesută în casă, lungă până jos şi cu glugă fixă sau portativă.
Notă: Fusta de la No. 5 cu pestelca de la No. 6 se vor purta în zilele de lucru, iar fusta de la No. 7 cu catrinţa sau cu fotele de la No. 8 mai mult sărbătoarea.
13) Ghete fără gumelastic, ci încheiate cu şiret de lână colorat, Acestea pentru vară, iar pentru iarnă pot avea şi cisme cu carâmbi.
Atât la ghete, cât şi la cisme tocurile (călcâile) vor fi potrivite.
Ca semn distinctiv, învăţătorii şi învăţătoarlee vor purta o medalie de formatul şi dimensiunile stabilite de minister printr-un anumit regulament.
Aceste reguli sunt extrase din Monitorul oficial, nr. 46, din 27 mai 1882, sub titlul Regulamentul pentru stabilirea portului învăţătorilor şi învăţătoarelor şcoalelor din ţară. Costumul naţional devenea obligatoriu.
11) Peptar, cojocel sau bondiţă, fără mâneci, scurtă până la brâu, ornat cu mătăsuri, sau 10 cm, peste brâu.
12) Manta cu mâneci de forma celei fixate pentru bărbaţi, făcută din şaic sau flamuri (albă) ţesută în casă, lungă până jos şi cu glugă fixă sau portativă.
Notă: Fusta de la No. 5 cu pestelca de la No. 6 se vor purta în zilele de lucru, iar fusta de la No. 7 cu catrinţa sau cu fotele de la No. 8 mai mult sărbătoarea.
13) Ghete fără gumelastic, ci încheiate cu şiret de lână colorat, Acestea pentru vară, iar pentru iarnă pot avea şi cisme cu carâmbi.
Atât la ghete, cât şi la cisme tocurile (călcâile) vor fi potrivite.
Ca semn distinctiv, învăţătorii şi învăţătoarlee vor purta o medalie de formatul şi dimensiunile stabilite de minister printr-un anumit regulament.
Aceste reguli sunt extrase din Monitorul oficial, nr. 46, din 27 mai 1882, sub titlul Regulamentul pentru stabilirea portului învăţătorilor şi învăţătoarelor şcoalelor din ţară. Costumul naţional devenea obligatoriu.
RSS
