“Tu când faci un
copil?” sau “Tu de ce nu ai un
copil?” sunt poate două dintre cele mai delicate
intrebari care iţi pot fi adresate, pentru că decizia
de a avea un copil
ţine doar de intimitatea fiecăreia
dintre noi.
Indiferent că au trecut deja ani buni de la
căsătorie, de la debutul unei relaţii serioase sau pur şi simplu
doar au trecut anii peste noi, nu ar trebui sa ne simţim nicicum
presate când vine vorba de plănuirea unui copil. Eşti gata să ai un
copil doar atunci când îl doresti PENTRU TINE şi nu îl faci doar de
dragul convenienţelor, pentru alţii.
Este dreptul fiecareia dintre noi să ne alegem
momentul în care să devenim MAME, bineînţeles cu spijinul
nemijlocit al MAMEI NATURĂ care să ne furnizeze ceva sănătate,
fertilitate toate într-un context cât de cât
favorabil.
De multe ori suntem constrânse de unele motive
întemeiate (şi pe care nu le putem dezvălui aşa dor pentru că lumea
se întreabă ) pe care este musai să încercăm mai întâi să le
rezolvăm. . Sunt şi unele care, este posibil sa nu putem niciodata
să le rezolvăm: să avem casa de vis, partenerul din vis sau un job
care să ne imbogateasca (în cazul meu spre exemplu, acest din urmă
lucru ar fi chiar imposbil).
Deci, a fi rezonabilă, este o condiţie elementară
atunci când te gândeşti care sunt limitele şi contrângerile care te
împiedică să încerci a concepe un copil.
Cand treci de o anumită vârstă, şansele de a
concepe un copil scad, însă ACUM, este poate momentul cel mai bun
să te întrebi dacă eşti gata să trăieşti o viaţă fără copii şi de
ce ai nevoie pentru a te decide să concepi
unul.
Oricum, înaite de-a ne interesa confortul material
şi financiar pe care trebuie să i-l oferim unui copil, nu trebuie
să neglijăm confortul emotional pe care suntem datoare sa i-l putem
oferi. Copilul ar trebui să apară într-un cuplu, unde viitorii
părinţi au o relaţie bună, pentru că el nu vine să o consolideze
dacă ea nu funcţionează.
Din păcate, de multe ori,copilul a fost si este
încă folosit drept “uneltă” de santaj în cazul în care partenerul
nu doreşte căsătoria, mai ales daca cei doi se află într-o
"căsătorie de probă" care nu este tocmai solidă sau, dacă el nu se
implica suficient în viaţa de cuplu.Unele femei consideră că
printr-un copil pot obţine ceea ce-şi doresc,având diferite
pretenţii de la partener sau manipulându-l emoţional însă, spre
marea lor dezamăgire, bărbaţii rămân adesea consecventi
convingerilor lor . Copilul nu vine ca o garanţie că voi veţi
rămâne împreună, voi sunteţi împreună pentru că aţi avut sau aveţi
o relaţie armonioasă, că aşa aţi decis la un moment dat şi ca atare
puteţi primi cu căldura un copil în mijlocul vostru oferindu-i un
mediu cât mai sănătos să se dezvolte.Dacă-ţi asumi
responsabilitatea de-al creşte singură, ai toată libertatea din
lume să-l concepi.Dacă nu, reevaluează încă o dată variantele pe
care le ai la îndemână şi opreşte-te din a avea doar
aşteptări.
Apoi, intreaba-te din nou… Esti pregatita sa ai un copil? Dar esti pregătită să nu ai niciodată un copil?
Apoi, intreaba-te din nou… Esti pregatita sa ai un copil? Dar esti pregătită să nu ai niciodată un copil?
Eu una nu şiu nici acum dacă sunt sau nu suficient
de pregătită să am un copil; ştiu doar că sigur nu sunt pregătită
să nu am niciodată un copil. Privind astfel, decizia pare mult mai
simplă.J