Nu am nascut inca, nu am disparut in neantul bloggosferei inca. Doar ca am fost super ocupata la munca si acasa cineva (nu spun cine!) ma intreaba de un catralion de ori pe minut „ce-i asta?”. Iar eu incerc sa-mi pastrez calmul si sa-i explic de fiecare data ce e aia…

Asadar, azi o noua postare din seria de „parinteala pe intelesul tuturor, fara detalii stiintifice” (ca pe alea le-am citit si rascitit de mi s-a acrit).

Bulbuc doarme MI-NU-NAT. Asa de minunat ca visez la a fugi de acasa vreo doua nopti. Problema e ca acusa il nasc pe al doilea si o luam de la capat cu oracaituri in toiul noptii, deci nici o sansa sa dorm si eu o noapte legata in urmatorii 3 ani.

Partea pozitiva e ca, in ciuda oboselii cronice, mi-am acceptat soarta si nici macar nu concep sa plec pur si simplu cu gandul de a dormi si a-i lasa pe copii sa ...