Alpan – zeita lumii subterane si a dragostei sexuale
Apollo – zeul
soarelui, medicinii, agriculturii, al poeziei, conductorul muzelor.
Are origine greaca, iar la etrusci era cunoscut cu numele de
Aplu
Artha – demon etrusc
al mortilor
Bahus – zeu roman
al vinului, care se identifica cu zeul grec
Dionisio
Carmenta – profeta
italica, celebra pentru ca facea profetiile in versuri
Carna – zeita romana
a sanatatii si digestiei
Cerber – caine cu
trei capete, care proteja regatul lui Hades
Ceres – zeita romana
de importanta majora, protectoarea satelor, a agriculturii, a
cerealelor si a civilizatiei. Cea care i-a
invatat pe oameni sa isi cultive pamantul
Charon - fiul lui
Erebus si a zeitei noptii, Nyx. Era un demon din infern, care
trecea cu barca in infern sufletele mortilor. La etrusci se numea
Charun
Cybele – zeitate
aparuta initial in Frigia si Lidia sub numele de Marea Mama, care
s-a identificat mai apoi cu Rhea din mitologia greaca si
Ops din cea romana
Concordia – zeita
protectoare a familiei si cetatenilor la romani
Consus – zeu roman
confundat adesea cu Neptun, protector al agriculturii si
pamantului
Culsu – demon etrusc
al mortilor portretizat cu torte aprinse in mana stanga si foarfece
in mana dreapta
Diana – zeita latina
a vanatorii, echivalentul grecesc Artemis, fiica lui Jupiter si a
Latoniei. Simboliza lumina lunii si era zeita castitatii si
fidelitatii conjugale. Era considerata protectoare a Romei impreuna
cu Apollo
Dioscuri – fii lui
Jupiter Castor si Polux. Zeitati grecesti, venerate in Italia ca
protectori ai marinarilor, al comertului si
ospitalitatii
Egeria – ninfa camena
a izvoarelor si apelor, adorata ca o zeita de catre romani.
Femeile o invocau pentru a ale ajuta in momentele
grele
Esculapio – Asclepio
la greci, zeu roman al medicinei
Evan – dvinitatea
etrusca a nemuririi
Hades – numele
grecesc al fiului lui Saturn si al Ops, fratele lui Jupiter (Zeus
la Greci)/ era stapanul regatului mortilor. In lumea etrusca el se
identifica cu Aita, iar in cea romana cu Pluton.
Hercule - Heracle la
greci, erou mitic roman, fiu al lui Jupiter si al Alcmenei,
cunoscut pentru faptele sale extraordinare. Era in general
reprezentat pe jumatate dezbracat
Herentas – zeita
legata de ideea de frumusete si bogatie venerata de
Peligni
Hermes – numele grec
al zeului latin Mercur, mesagerul zeilor si cel care ii ducea pe
morti la barca lui Charon
Ianus – zeu roman
care deschidea portile cerului dimineata. Era considerat protector
al Romei
Iunona – sotia lui
Jupiter, echivalentul zeitei grecesti Hera, Fiica lui Saturn si
Ops. Zeita fidelitatii conjugale, protectoarea casatoriilor si
zeita a luminii alaturi de Jupiter
Jupiter –
echivalentul roman al lui Zeus, fiulus lui Saturn si Ops, zeul
luminii, al cerului si al fenomenelor naturale, zeul
fulgerului.
Lar/Lares – spirite
care protejau casa, familia, proprietatea si chiar orasul. Se
identificau cu sufletele persoanelor cele mai bune, fiind in
constrat cu lemurii
Levana – zeita
romana, deasupra careia ridicau tatii nou nascutii
Lucus – zeu al
padurii
Mani – sufletele
mortilor, devenite duhuri protectoare ale caselor in care au
trait
Marte – zeu italic
(Maris la Etrusci, Mamerte la Sabini) ce mergea in fruntea
armatelor plecate la razboi. Se identifica mai tarziu cu Ares din
mitologia greaca, zeul razboiului
Menade – preotesele
zeului Bahus
Minerva – zeita
italica (Menerva la etrusci si Atena la greci) ce s-a nascut din
capul lui Jupiter, devenind zeita intelepciunii a cunoasterii, a
artei, dar si a razboiului
Moloch – (cunoscut ca
Molech, Molekh, Molok, Molek, Melek, Molock, Moloc, Melech, Milcom,
ori Molcom) zeu punic adorat de cartaginezi, care se rugau la
idolul lui din bronz si sacrificau fete in cinstea lui. Era
reprezentant ca jumatate om jumatate vitel
Neptun – zeul latin
al marilor, echivalentul zeului grec Poseidon
Saturn – zeu roman al
agriculturii, identificat cu titanul Cronos din mitologia
greaca
Venus – echivalentul
roman al zeitei grecesti Afrodita, zeita frumusetii
Vesta – veche zeita
romana protectoarea focului ce incalzea casa si a statului. Era
considerata zeita virginitatii, iar preotesele sale se numeau
vestale
