Dragostea presupune 2 persoane. De acord. Dar totuși, puterea cea mai mare într-o relație nu o are persoana de care tu te îndrăgostești, dar tu.
Ne creăm prejudecăți, rame, principii, top-uri, în care încercăm să încadrăm fiecare persoană cu care interacționăm. Dacă ai ochii albaștri, este foarte probabil să mă îndrăgostesc de tine.
Dragostea presupune o singură persoană, adică tu. Dacă să tai din toate cerințele create de la sute de întâlniri, ani de căutări și promisiuni făcute însuți ție, ai putea să te îndrăgostești de oricine. Cam strașnic nu? Dacă ai vrea să te îndrăgostești de mine, eu știu sigur că, chiar ai avea motive. Sau cineva dacă ar vrea să se îndrăgostească de tine, la fel, vor exista sute de motive pentru ca acest lucru să se întâmple.
Petronella Barker as Hedda Tesman in the National Theatret production of Henrik Ibsen’s “Hedda Gabler,” 2006 – Photo by Erik Berg
Apoi vine iubirea. Dar care e diferența dintre dragoste și iubire?
Ar fi greu să-ți iubești fratele, colega de serviciu, prietena sau vecina?
Cum ar fi să-ți iubești prietena mai frumoasă decât tine? Care are picioare mai lungi, dinți mai albi, nas mai drept, care e mai slabă, care are genunchi mai frumoși, care nu are pistrui, sau îi are peste tot corpul, care vorbește mai clar decât tine, care vorbește mai multe limbi decât tine, care are mai mult succes profesional decât tine, care are mai mult succes personal decât tine? E greu?
Acum despre iertare. Este mai ușor să ierți și să uiți sau să te îndrăgostești de cineva care nu corespunde listelor din cap?
Cum ar fi să-ți ierți șefa care te bârfește? Cum ar fi să-ți ierți colegul care a copiat și a luat o notă mai mare? Cum ar fi să-ți ierți clienții care te scot din sărite? Cum ar fi să-ți ierți fostul? Cum ar fi să te bucuri că ai putut scăpa de el, că ai putut scăpa de o relație toxică, de un viitor bolnav? Să te bucuri că nu mai ești la acea etapă și să-l ierți pentru ani distruși, palme trase, nopți nedormite și toate motivele pentru care încă îl mai urăști? Nu ții minte, dar el sigur corespundea la majoritatea lucrurilor din acele liste cu with whom to fall in love. Eu sunt sigură de asta.
Cum ar fi să ierți universitatea care te trage pe sfoară la admitere? Cum ar fi să-ți ierți vecina care te-a inundat? Sau câinele vecinei care se scapă pe covorașul tău de la ușă? Cum ar fi să ierți șoferul de taxi care te-a băgat în boale doar pentru că aveai fusta prea scurtă? Să ierți femeia pe care o trăgea curentul și a închis fereastra în maxi taxi? Sau casierița care nu a considerat necesar să-ți întoarcă restul de 50 de bani? Sau copiii din curte care zbiară până la ora 11 în fiecare seară? Cum ar fi să-ți ierți telefonul care nu se mai încarcă, încărcătorul care se strică, computerul care se stinge când e obosit, cuptorul care nu încălzește niciodată cum trebuie?
E greu?
Cum ar fi să te ierți pe tine?
Cum ar fi să te îndrăgostești de tine în fiecare zi? Tu măcar te încadrezi în ramele impuse de tine?
Cum ar fi să te iubești?
