Totuna-i dacă astăzi sau mâine o să mor, Când voi să-mi piară urma în mintea tuturor, Când voi să uiţi norocul visat de amândoi. Trezindu-te, iubito, cu anii înapoi, Să fie neagră umbra în care-oi fi pierit, Ca şi când niciodată noi nu ne-am fi găsit. Ca şi când anii mândri de dor ar fi deşerţi - Că te-am iubit atâta putea-vei tu să ierţi?

Mihai Eminescu, Despărţire