Inchisa in propria tristete, in agonia intrebarilor care se nasc in curtea unei inchisori. Dar sa ma explic. Suntem la comisia de propuneri pentru liberarea condi­tionata unde se prezinta un om de prin Muntii Maramuresului. Trecut de prima tinerete, dar nu imbatranit, dupa ani lungi de inchisoare pentru o fapta aproape de nedescris.

Ne uitam in dosar si intelegem greu povestea de acolo. Barbatul se des­partise de femeia lui, care acum era insarcinata in luna a opta. Stiind ca fosta sotie mergea duminica, din catunul montan unde locuia, la biserica din comuna aflata la cativa kilometri departare, a asteptat-o intr-o padure. A injunghiat-o in pantece si a tras-o intr-un parau, unde i-a umplut gura cu pamant. Femeia a cazut in nestire de sine. Faptasul a crezut ca i-a biruit viata si a lasat-o acolo.

Dumnezeu a vrut insa sa traiasca si a trezit-o. Copilul s-a inaltat la cer inain­te sa se nasca, salvand prin jertfa sa viata mamei sale. Si acum vin...