Sfaturi utile pentru pregatirea de o operatie:

• da-ti jos unghiile
  • nu de tot, nu cu clestele. Daca nu am avut probleme pana acum cu spitalul, Reu a voastra tocmai ce-si facuse unghiile cu semi toooocmai ca sa o tina, ca stia ca mai ajunge la p***vara sa le refaca. Gresit. Nu ai voie cu nici un fel de oja la degete. N-am stiut. Sarumana pentru doamna la controlul preanestezic care mi-a zis, luati aminte si voi
• da-ti jos orice zorzoana
  • nu mai am cum aveam in liceu, mainile pline de bratari, dar nici goala nu umblu. Si tocmai ce primisem un lantic tocmai ca sa-mi fie cu noroc. Nu e voie cu nimic. (ca o paranteza la paranteza, face sens, iar acum ca ma gandesc, toate sezonele de la Grey’s Anatomy au fost vazute degeaba)
• nu mai trage de timp
  • dada, nu ai timp sa te duci sa te vada pentru mancarimea aia de pe buca dreapta. Dada, lasa ca nu se face mare alunita aia, mai poti sta. Dada, lasa ca X o avea mai mare si n-a patit nimic. E VORBA DE TINE. Si poti sa fii inconjurat de toti oamenii iubitori si grijuli. Atata timp cat tu nu tii la tine, degeaba tin altii
• nu mai zi ca e o problema de bani
  • slava Bunutului, sunt printre cei norocosi. Dar nu exista ceva mai imporant ca sanatatea. Cea mai mare greseala pe care o fac parintii este ca se neglijeaza pe ei pentru, cicatelea, copii. Este una dintre cele mai mari aberatii din lume. Te gandesti acum ca mai bine ii platesti excursia aia decat sa te duci la doctor. Dar daca mori? Sau daca, mai rau, ajungi la pat? Crezi ca-i mai pasa copilului ca ai facut sacrificii d-astea aberante pentru el? Trebuie sa fii tare sa-ti sustii copilul. Nu sa ajungi in prag de nenorocire pentru ca, de fapt, iti e frica, nu vrei sa stii ce ai, etc

Sfaturi utile pentru dupa operatie:

• accepta sa fii ajutat
  • nu cred ca este comod nimanui sa stie ca nu poate face x lucru pe care inainte il facea. In primul rand, trebuie sa intelegi ca e trecator, ca e vorba doar de o perioada si ca e normal. Dupa orice fel de operatie nu mai poti face tot ce faceai inainte. In al doilea rand, e ok sa te lasi ajutat. Nu mi-a placut niciodata sa faca cineva ceva pentru mine atata timp cat puteam sa fac singura. Dar trebuie sa accept si sa inteleg ca cine este alaturi de mine cu adevarat e ok sa ma vada si slabita si cu fata de spital si nespalata si cu picioarele taras
• ai rabdare si fa ce zice doctorul
  • atata timp cat ai ales sa faci operatie, ai ales sa faci operatia la Y doctor, inseamna ca ai incredere in acel om. Crede ce zice si fa ce zice. Chiar daca pentru tine poate e aberant ce zice el. Nu mai cauta alternative zise de unu si altul ca poate iti suna mai realiste. FA CE ZICE!

Acum sa incep sa va zic ce am facut eu. Probabil daca am cititori cu foot fetish combinat cu handicap fetish sigur sunt un sex simbol. Priviti minunatia. Dar imbracata.

Eu personal nu mi-am vazut niciodata picioarele diferite de altele. Stiam de la inceput ca am monturi( hallux valgus) Ceea ce nu am stiut, este ca la piciorul drept am artroza (hallux rigidus) . Daca nu stii ce-s alea monturi, gandeste-te la picioarele bunica-tii. Sau bunica vreunui prieten. Nu stiu concret cand au aparut, pentru mine au fost acolo toata viata mea.

Pentru prietenii care se suparau ca nu am dansat la nunta lor, pentru oamenii care au crezut ca fac figuri cand spun ca ma dor picioarele…. na! Poate acum ma credeti.

Nu am purtat niciodata tocuri inalte. Sau daca am purtat, au fost de fatada pentru poza sau intrare. Ca sa nu zica lumea ca pe mine chiar ma doare-n cot de evenimentul lor. Nu plec niciodata fara leucoplasturi la mine. Multe. Mereu ma dor picioarele in aproape orice incaltaminte. Durere fizica, nu de la prea mult stat in picioare sau ceva. Dar am invatat sa traiesc cu ea si cu consolarea gandului ca ajung acasa si ma descalt.

Cand eram mica am purtat o perioada talonete, am purtat la sugestiile unei rude, unei cunostinte care vedea ca am monturi, orteze. Norocul meu e ca nu am crezut eu in ele si nu le-am purtat decat o perioada scurta de vreme.

Dupa ce Ltu l-a vazut pe domnul doctor Marius Uscatu la TV, a insistat sa il sun sa ma vada. Am facut o programare unde am aflat ca picioarele mele nu sunt la fel, le-a pipait doar si-a dat seama de problema severa a piciorului drept. N-am crezut neam ca am eu, la 26 de ani, artroza. Pai nici toate mamaile din oras n-au artroza la 80 de ani si am eu? A zis sa fac o radiografie si sa ma mai duc o data. Hai bine, fie. Am facut radiografia, am intors-o pe toate partile, mi se parea ca e identica la ambele picioare. Ma duc dupa vreo 2 luni, zic, m-a uitat omul, sa vedem ce zice. N-a pus mana pe radiogafii, la fel. Artroza. Din pipaiala. Baaaai nene! Da stati sa va uitati si pe radiografii. Se uita, acelasi diagnostic. Nu ma las si-l intreb. Unde vedeti ca e artroza? Si mi-a raspuns. Si mi-a demonstrat ca omul chiar stie ce face.

Acu, cand te gandesti ca trebuie sa faci o operatie, te gandesti la tot. Eu ma gandeam numai ca, nu o sa mai pot merge! Daca cumva se intampla ceva si o sa-mi tarai piciorul dupa mine de la 26 de ani? Daca o sa ma doara prea tare? Daca daca daca. Sincer, daca era dupa mine, nu o faceam. Mai asteptam. ( desi a zis ca trebuie sa o fac cat mai repede la dreptul ca sa intarzii cat pot distrugerea totala a articulatiei). Marele mau noroc a fost Atu care a tot insistat(ia-s ciocu lui) si care a promis ca va avea grija de mine. Am acceptat si am zis ca daca trec de asta, gata!

Am facut programarea, m-am dus la ora 6 acolo, nu simteam nimic. Am ajuns la sala de operatii, m-am dezbracat si mi-a pus branula aka fluturasul. Asteptand sa intru, atunci a fost un moment in care m-am gandit, ca batranii egoisti si suferinzi de ei, ca sunt astfel de momente in care esti singur. Te nasti si mori singur. Apoi mi-am revenit si mi-am dat seama ca nu sunt intr-un film si ca nu sunt nici singura. Am tot suportul de care am nevoie.

Cele mai critice ore sunt primele 48 de ore unde ai un cateter pe care iti baga calmante. Si fluturasul tot pentru asta e. De aceea stai internat in spital doua zile si intr-a treia iti da drumul. Gheata pe picior si calmante. Nu te doare nimic. Crede-ma! Daca mi-ar fi zis cineva, nici eu nu credeam. ( Am mintit. Doare. Cateodata mai rau, cateodata mai putin. Dar cat esti in spital ai voie sa ceri extra drugs, yeeey!)

Te poti deplasa la baie din prima ora dupa ce te duce in salon. N-as fi crezut, dar e adevarat. Mergi cu un pantof special pe care il vei purta pe tot parcursul recuperarii. Radeam cand l-am vazut pentru ca disertatia mea a fost pe tema mutilarii ca ascensiune sociala in China, iar jumatate din ea a fost despre femeile cu picioare lotus. Este conceput in asa fel incat nu calci decat in calcai.

Cat am stat in spital am mers cu cadrul pentru ajutor si pentru faptul ca piciorul nu mi-l puteam controla de la atatea calmante. Am inteles ca nu e bine sa lasi durerea sa se instaleze, ca nu prea o mai poti domoli dupa aceea cu nimic.

La externare iti da tot ce ai nevoie inclusiv calmante zilnice si calmante de luat doar in situatii critice de durere.

Recuperarea dureaza 3 luni. Da, e plictisitor si-ti amorteste fundul de la atata stat pe spate in pat. Riscul operatiei. Unul prea mic de platit.

Te costa prea putin un simplu consult care-ti poate oferi toate raspunsurile. Daca te confrunti cu asa ceva, iti stau oricand la dispozitie pentru intrebari. Daca as fi cunoscut si eu pe cineva care a facut o astfel de operatie nu as fi stat atat si nu as fi asteptat. Aveam si eu nevoie de raspunsuri la intrebari. Tu le poti avea.

Vineri ma duc la consult sa vedem cum e, keep you posted!

Update 25.01.2019:

In saptamana 1, 3 si 5 dupa operatie ai nevoie sa te prezinti la consult si cu radiografie.

Fiind si prima saptamana, m-am interesat cand este doctorul la spital, am facut programare cu o saptamana inainte la radiografie sa fiu sigura ca pot sa o fac si apoi sa il prind si pe doctor(mai bine suni mai devreme decat mai tarziu). Am fost la radiografie tot la Medlife(cam scarboase tantiile de acolo, au avut ceva ce nu mi-a placut deloc-doua dintre ele-. La fel si la consultul preanestezic. Doctorita aia(nu a fost cea care mi-a facut anestezia si nici nu a fost in sala de operatie in prima parte cat am fost treaza) e asa… nu stiu, tot scarboasa. Nu stiu sigur daca perceptia mea de om scarbos e la fel ca a ta. Sunt oamenii aia care prin felul cum vorbesc, tonul si mimica fetei ma fac pe mine sa ma stramb(in interior) ca atunci cand vad ceva scarbos). Dupa un bum bum piu de doua ori, radiografie bilaterala, mi-am luat pliculetul si m-am dus la doctor.

Am tot zis ca gata, acum o sa fac o poza sa vedeti si voi cum e, insa m-am precipitat si nu am facut. Dar va explic.

Este indicat sa tii cat mai mult timp gheata la picior. Ei bine, eu nu prea am tinut ca ma doare. Adica e piciorul bandajat, insa simt ca si cum tin gheata direct pe piele, te doare pielea. Mi-a zis din start ca se vede ca n-am tinut. Sa tin! Gata boss, o sa tin!

A desfacut mumia si a inceput sa-mi miste cu mainile degetul cel mare. Fortat. Mult. Moment in care nu voiam decat sa-i dau un pumn in fata! Scuzati, don doctor, insa am fost luata si prin surprindere, mi-e si frica ca o sa se rupa ceva acolo si chiar m-a durut! A trecut o saptamana de cand nu mi-am miscat degetul si acum bum bum pow!? Stie el ce stie, nu neg, a fost doar o reactie de autoconservare. A zis ca sa incep sa-l misc in sus si in jos mereu chiar daca doare. Face parte din proces.

In dreptul degetului cel mare e o taietura cam de… nu stiu… 3cm? Si mai e una mica de aproape 1 cm la degetul cel mic. Posibil ca nu zic bine, dar in fine, aia mare e cam cat doua falange, ok? Fiecare cu falanga lui. Doar ca… Eu inafara de nasturi nu stiu sa cos frumos. Adica n-as putea sa cos ceva frumos, cos asa… cu damburi. Asa e si cusatura mea de la picior, cam cum cos eu ceva rupt. Nu e lina si fina. Asa o trebui.

Mi-a dat cu betadina, a pus pansament acolo si m-a infasat cu o noua fasa. Acum am camesa noua pentru inca o saptamana. Vineri iar ma duc, doar ca de data asta fara radiografie.

Keep you posted!

Update vineri 1.02.2019

Desfacut, vazut, miscat fortat, crasnit din dinti, pus pansament, pus fasa, larevedere, lacrimi. Incepe sa nu-mi mai placa sa ma duc la domnu doctor. Nu voi incepe eu sa misc fortat din deget deoarece mai e putin din plaga nevindecata aka se mai vede niste carne vie acolo pe linia taieturii. Mi-a zis sa ma duc miercuri.

Update miercuri 6.02.2019

Desfacut, vazut, miscat fortat, crasnit din dinti, lacrimi, pus pansament, pus fasa, larevedere. Nu e nici foarte tarziu, dar nu stam nici foarte bine cu programul. Nu se inchide rana. Cand a miscat de deget, am vazut marea lui Moise desfacuta. Zici ca fiecare parte s-a vindecat singura, doar ca nu s-a lipit cu cealalta. Nu stiu daca era asa si data trecuta, ca nu m-am uitat in timp ce misca de deget. Probabil era la fel. Joi ma duc la radiografie, vineri iar la el… durere durere.

Legenda spune ca daca esti un cacacios si nu faci ce spune doctorul, oricat de automutilare ti s-ar parea, ca pana una alta cam asta e, atata timp cat iti provoci singur durere, cam acolo se ajunge, trebuie. Pentru ca vei avea un picior frumos dar total nefolositor. Nu vrea nimeni asta.

Cadou:

Update: 13.02.2019

Nu prea e update. Aceeasi rana neinchisa, aceleasi dureri. Nu vrea si nu vrea. Dar nu ne dam batuti.

20.02.2019

Cam la fel ca acum o saptamana, insa putintel mai bine. Mi-au fost date niste exercitii la sol pentru a reda mobilitatea degetului. Nu prea imi ies, dar nu ma dau batuta!

Ma tot uit la picior si ba mi se pare ca degetul mic o ia singur in dreapta si se desparte de ceilalti, ba ca nu mai stiu ce deget e cracanat, ba ca ce atata tamtam ca nu e mare diferenta intre ce a fost si ce este acum. Gresit. Pentru ca tu te vezi mereu nu iti dai seama de evolutia si de diferenta intre ce a fost si ce este. MEREU FA O POZA INAINTE CA SA TE POTI BUCURA DE EFECTUL DE DUPA.

Ca sa intelegeti, eu ziceam ca mereu picioarele mele au fost monturoase ca asa ma stiu si ca asa ma vad. Acum ca nu mai e, am zis ca ce mare diferenta?

Este o diferenta URIASA!!!

Pe langa faptul ca piciorul asta a fost paradit, saracul, inca de cand eram mica ( l-am oparit cu apa, de acolo si semnele-cand ii faceam cafea mamei-, la degetul parte pe exterior am avut operatie de unghie incarnata), abia acum imi dau seama de cat de mare era osul meu si cat de mare diferenta exista intre cele doua stadii. Ca sa nu mai vorbim ca piciorul operat este inca destul de umflat.

02.03.2019

E frumoasa taietura, s-a vindecat, acum domnu doctor iti va spune sa continui exercitiul la sol pentru a putea reda mobilitatea degetului. Totodata, ar trebui sa ai progresie aritmetica de 5 pasi pe ora( adica la ora 8 faci 5 pasi fara pantof, la ora 9 faci 10 pasi, etc, iar a doua zi o iei de unde ai ramas)

Cumva mi se pare ca s-a intamplat un click. Progresul mi se pare mare fata de acum doua saptamani. Corpul tau poate face minuni. Trebuie sa-l lasi in ritmul lui.

Ti se pare ca este urat, stiu. Este foarte multa piele care s-a strans peste alta piele si uite asa s-au format straturi de piele care cu timpul, vor cadea. Daca zici ca aici e rau, uite-te mai sus ca sa observi diferenta. Devine din ce in ce mai parfumel!

6.03.2019.

Inca nu am ajuns la doctor, dar trebuie sa iti dau sa vezi diferenta de doar cateva zile. Este UIMITOR!

Doar asa vezi progresul si te bucuri de ce ai resit sa faci si unde ai ajuns!

9.03.2019

Treaba merge bine, nu mai tipa la mine „mai mult, indoaie mai muuult!!”. A zis ca de luni pot sa ma duc la munca incaltata normal. Am scapat de tocul meu cel norocos. Acum am o pereche de dresuri pentru varice, pentru a sustine bine piciorul si bam, ne intoarcel la ce a fost, putin schiopatand ce-i drept, dar oricum, ne-am miscat repede si bine. Si cel mai important, pot conduce! Abia astept sa vruum vruum!

Atunci cand incepi sa-ti reiei viata de zi cu zi cu totul, uiti ca ai o responsabilitate fata de oamenii care citesc acest articol. Sincer, mi-ar fi placut sa citesc si eu ceva asemanator inainte sau dupa operatie. Azi este 11.11.2019. Si mi-am adus aminte de acest articol datorita unui comentariu. Iti multumesc!

Totul este perfect. Adica nu te mai doare nimic, nici nu imi dau seama ca am doua suruburi in picior decat atunci cand trec cu degetele peste sau cand probez un pantof ceva cam prea stramt. Doar probat, ca na imi mai fug si mie ochiii, dar nu cumpar.

Ideea este ca orice a fost, s-a meritat. Nu am vrut sa ma mai uit la pozele de la inceput pentru ca a fost greu. Acum sincer zic ca a fost o nimica toata, insa frustrarea e cea mai pacatoasa. Frustrarea ca nu indoi suficient, sau ca nu te poti deplasa, sau ca trebuie sa stai in pat. La nivel de durere a fost cat se poate de ok. Mintea trebuie sa fie brici si sa ai aproape oameni care, chiar daca nu le ceri ajutorul, sunt acolo pentru tine.

Te simti bine cand te duci la doctor singur si nu trebuie sa te mai sprijini de cineva, te simti si mai bine atunci cand te duci singura, singura, pe picioarele tale, pe rotile tale. Condusul mi-a lipsit cel mai mult, dependenta de altcineva m-a zapacit psihic.

Acum astept ianuarie (pe 13 se face anul) pentru a face operatia si la celalalt picior. Si nu sunt extra incantata, doar la gandul ca am sa depind de altii pentru o perioada. Orice altceva este un fleac. Stiu deja cu ce se mananca, cum s-ar zice.

Nu te descuraja. Acum ca am un picior operat si unul nu, vad/simt diferenta. La incaltaminte, la cum calc, la durerea aceea surda de mers mult. In aceste 10 luni, incepand cu luna 5/6, am calatorit in afara tarii ( nu a piuit nimic, nu m-au luat de-o parte nu nimic siiiiiii nici nu am simtit vreo presiune sau ceva, all cool), am fost in iking pe munte, am facut orice altceva faceam inainte. La nici macar 1 an de la operatie.

Asa ca daca ai probleme si ai bani, go for it. N-ai cum sa regreti.

P.S. Nu am observat nici o recidiva. Totul este ok, abia acum vad cat de „handicapat” este piciorul neoperat. Inainte asa mi se parea normal sa arate picioarele in general.

Fii curajos! Daca ai intrebari de orice fel, sunt aici la un click si cateva cuvinte distanta!