Iată, vine iarna
dalbă,
La gât, fulgi ea poartă-n
salbă
Şi cu trena-i de omăt
A-mbrăcat pământul tot.
Iarnă, mult te-am
aşteptat
Căci de-un an nu ne-am
jucat
Cu zăpada cea pufoasă,
Albă, moale, mătăsoasă.
Scoatem sania-n
ogradă,
Facem oameni de zăpadă,
Prin omăt ne tăvălim,
Alergăm, ne zbenguim.
Suntem plini de
voioşie,
In suflete - bucurie,
Sunt atât de fericit:
