iubitotimpul se răsfață în agonie atunci când ochii meise hrănesc cu simplitatea ta și dragostea scrijelește tăceri frumos mirositoarepe trupurile noastre
din tumultul de realități ascunse în palma ta
doar viitorul are piatra de temelie așezată
la vedere
pe când buzele mele reneagă negrul zilelor uitate
iubito
am lepădat trecutul încredințându-mă
în albul pielii tale