Pictori şi fotografi,
adulţi şi copii,
au smuls trăiri din
inima mea.
Pe ştergarele şi vasele de
lut
am regăsit amprentele părinţilor şi
străbunilor,
în natura lui Mihalache am retrăit
copilăria,
în tinda casei cu pridvor am regăsit-o de
veghe, pe mama,
în azuriul cerului am regăsit ochii
tatei
care mă ţintuiau plini de
dor
şi a cărui lacrimi se
prelingeau
din lucrările panotate
în interiorul Galeriilor
Karo,
dincolo de fereastră,
în stradă, spre lume.
Sub crucea înclinată mi-am
îngropat
cea mai mare parte din mine
şi-ntr-un final am
renăscut
pe o pajişte verde cu flori
albe.
Şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte
un nume,
s-au numit
“Interludic”.
(Mihaela Băbuşanu)
Credit foto: Constantin ŢÎNTEANU
.jpg)
