"primul sărut -
stârnită de nicăieri
o avalanşă
Mihaela Băbuşanu
Am ales un poem care folosește cu iscusință cea mai
importantă înlesnire pe care i-o oferă haiku-ul oricărui autor -
kireji. Una din trăsăturile structurale care, bine folosită,
valorifică la maximum potențialul poemului.
Poemul de față alătură pentru a compune textul două
lucruri, două motive fără nicio legătură aparentă între ele. O
manifestare erotică – un sărut și o prăbușire imensă de zăpadă – o
avalanșă. Distanța și domeniile complet diferite ale celor două
pretexte creează o tensiune pronunțată a compoziției. Găsirea unei
corespondențe între cele două pretexte propuse pare să aibă turnura
versului median: e stârnită de nicăieri. E aparent fără cauză
declanșatoare. Și chiar dacă poate fi găsită una, ea pare absolută
insignifiantă în raport cu tulburarea rezultată.
Efectul perceperii acestei corespondențe este unul
alegoric, el echivalează imaginar primul sărut cu o emoție
copleșitoare, declanșatoare a unei veritabile
avalanșe".
.jpg)
.jpg)
