Muncă fără interes

Ana, soția mea, e una din persoanele care „se ia de viața ta” chiar dacă nu muncești pentru ea. O frământă rău de tot nepăsarea, neglijența, incorectitudinea și bătaia de joc pe banii publici așa că ocazional, că în rest se stăpânește bine, se mai ia de viața unora sau altora.

Săptămâna trecută, trecând prin spatele spitalului, că pe acolo e traseul spre școală cu copilul, a văzut echipa care lucrează la gardul spitalului iar „în acțiune”. Îmi mai povestise despre ei și chiar îmi dăduse ghiont să le zic ceva când am trecut împreună pe acolo la faza anterioară a contracției. Acum însă a acționat.

S-a dus direct la ei și i-a luat la întrebări după ce le-a dat binețe.

De ce faceți atâta mizerie și nu folosiți nailoane sau cartoane. Nu vedeți că strada e nouă, trotuarul la fel, totul arată impecabil și poate e singura stradă de acest gen din oraș? Lasă doamnă că măturăm după aia? Cum măturaț...