Coboară luna peste noi ca un sfârșit de viațăDin cerul negru ca de smoală-ncinsăSă lase urmele brutalei sale treceriPrin miezurile somnurilor noastreȘi nu e chip să-ntoarcem în noi noapteaCând zilele ne sunt atât de viiLuminile le știm și știiCă-n orișice nimic se simte umbraSe vede soarele prin ochii-nchișiLa fel ca întunericul din sufletPerfid ne urmărește … Continue reading "NOPȚI"