În 1991, Michel Houellebecq își publica volumul de debut
(La Poursuite du bonheur), un volum
depoezie–
detaliu poate mai puţin cunoscut de cititorii săi de mai târziu.
Tot în 1991, Houellebecq publica, la Éditions du Rocher, un eseu
despre un autor american:H.P. Lovecraft. Contre le
monde, contre la vie. Dacă la jumătatea secolului
al XIX-lea, Baudelaire era fascinat de Edgar Allan Poe, din opera
căruia a tradus şi pe care îl considera „un suflet geamăn”, iată
că, la sfârşitul secolului al XX-lea, un alt francez, Michel
Houellebecq, îşi măturiseşte, de asemenea, admiraţia pentru un
scriitor american. În plus, H.P. Lovecraft, la rându-i, îl invocă
pe Edgar Allan Poe ca pe unicul său magistru într-ale
scrisului.
În ciuda eseului din 1991, atunci când vine
vorba de Houellebecq, critica de specialitate nu pare a sesiza vreo
legătură între Lovecraft şi autorulParticulelor
elementare. E drept, în acest caz e mai degrabă
vorba despre o afinitate de ordin psihologic, aşa încât putem
considera scurtul eseu despre Lovecraft, fără a exagera, un soi de
autoportret (sau de portret în oglindă) al lui
Houellebecq.
ÎnPrefaţaediţiei
din 1998, autorul mărturisește următoarele: „De temps en temps,
assez souvent, je revenais aux «grands textes» de Lovecraft; ils
continuaient à exercer sur moi une attraction étrange,
contradictoire avec le reste de mes goûts littérraires”. Atracţia
despre care scrie Houellebecq este una determinată, cum spuneam, de
anumite elemente comune, care ţin de personalitățile celor doi
scriitori:singurătatea,
inadaptarea socială, depresia, anxietăţile, credința că răul este
esența acestei lumi etc. În consecință, în textul lui Houellebecq
despre Lovecraft, accentul cade pe
biografic.
Primul episod evocat din biografia Howard Philips
Lovecraft este cel al severei căderi nervoase de la vârsta de
optsprezece ani, care îl va afunda pe Lovecraft într-o letargie de
aproape zece ani. Este primul semn al unei inadaptări sociale, care
îl va însoți întreaga viaţă. „L’âge adulte, c’est l’enfer”,
continuă Houellebecq. Lovecraft ştie că nu are nimic în comun cu
lumea reală, cea a adulţilor. Nimic nu are sens, căci totul se va
întoarce într-un haos primordial, un haos care pândeşte în
întuneric orice ocazie de a pune stăpânire pe această lume. Iată
cum este descrisă viziunea lovecraftiană (autorul folosește
sintagma „particule elementare”, care, mai târziu, va da titlul
romanului său din 1998): „L’univers n’est qu’un furtif arrangement
de particules élémentaires. Une figure de transition vers le chaos.
Qui finira par l’emporter. La race humaine disparaîtra. D’autre
races apparaîtront, et disparaîtront à leur tour... Tout
disparaîtra. Et les actions humaines sont aussi libres et dénuées
de sens que les libres mouvements des particules élémentaires. Le
bien, le mal, la morale, les sentiments? Pures « fictions
victoriennes». Seul l’égoïsme existe. Froid, inentamé et
rayonnant”.
Continuarea textului aici, pe
Literomania
