N-aveti idee ce bucurie am avut asta-seara. Nu va ganditi la prostii (chiar daca v-am invatat cu ele), e altceva. M-a gasit pe Facebook o fosta colega si prietena din scoala primara. Si-a adus aminte de baiatul cel blond (da, eram blond pe-atunci), pe care l-a rugat sa sara un gard ca sa-i culeaga o zambila dintr-o curte. Da, am facut d-astea, dar cred ca nu va mira, cel putin pe cei ce ma cunosc. Galanton de mic. Da' gata cu umflatu'n pene, ca nu despre asta-i vorba-n propozitie. Am rememorat zilele in care ai ei veneau la ai mei si jucau rummy (cred), iar noi dadeam casa cu susu-n jos si-asa mi-a venit un parfum de zile de-alta-data... 

In care singura grija era sa nu-ti rupi hainele prea tare si sa ajungi acasa cand se insera. Cu carti citite sub plapuma, cu lanterna, nu pentru ca ar fi fost "d'alea", ci pentru ca trecuse ora de culcare. Cu geamuri sparte prin vecini, pentru ca prastia era in faza de "testare" sau pentru ca "insurubai" cate un luft de zile mari pe