Plouă cu lacrimi cât boaba
De strugure-abia pârguit
Se scutură cerul subit
De parcă grăbește iar treaba.
Plouă ! O ploaie de vară.
Curând nu vom ști că a fost
Tristețea mi-e azi fără rost
Și nor e în mine și-afară.
Tot plouă... în sufletul meu
Furtună năprasnică este
De parcă, fugit din poveste
Mă urmărește un zmeu.
Și plouă ca într-un coșmar
Azi plînge și ploaia în picuri
Mă risipesc prin nimicuri
Și lacrimi îmi curg iar și iar...
***
