Cînd s-au mai întîlnit, doamna Elena i-a spus

-Stii că joia e ziua cînd eu sînt de servici la poartă. Ajunsă acolo văd o doamnă foarte frumoasă că stă, oarecum ascunsă, și se uită la elevi. Am întrebat-o dacă caută pe cineva și a spus că a venit să vadă de ce, de marți băiatul ei pleacă de acasă mai repede la școală și îi dispare în fiecare zi, cîte o floare din vază. De obicei îmi aduce flori, nu mi le ia.

Si au apărut, ținîndu-se de mînă și povestind. Se mai opreau și se uitau unul la celălalt de parcă nu s-au văzut de un secol, el zicea ceva, iar ea lăsa capul în jos roșind și-apoi toată zîmbet, numa că nu sărea într-un picior.

Cînd mai apărea cîte un profesor, își retrăgea repede mîna, dar îl prindea de mînă la fel de repede după ce treceau.

Mama lui Săndel ,cu fața luminată de un zîmbet frumos, a zis că trebuie să scoată bani de la CEC, că frumusețea asta merită cîte o floare în fiecare minut, nu doar una pe zi. Si a plecat zîmbind.

Cînd au ajuns în dreptul meu, Mirela a vrut să-și tragă iar mîna, dar Săndel n-a lăsat-o și atunci s-a ascuns după el. In clasă, fiecare să la locul lui, nu împreună.

-Na, stai să-ți zic și eu. Stii că la noi în bloc, la parter, locuiește o profesoară pensionară .Are geamurile spre stradă. Ieri cînd am venit de la lucru ne-a oprit și ne-a zis să mergem dimineața, înainte de a pleca la lucru, la ea, să vedem un miracol. Ea îl vede de cîteva zile, în fiecare dimineață.I-am promis că mergem, căci ținem mult la dînsa iar dînsa ne iubește și pe noi și pe Mirela.

Ne-am dus, Tanti s-a așezat la geam și ne-a spus să stăm noi mai în spate, să nu ne vedem din stradă.

Am povestit de una, de alta, cînd a zis- începe.

In fața geamului doamnei profesoare s-a oprit un băiat. S-a înclinat spre dînsa, salutînd, apoi și-a pus geanta jos și aștepta. Na, un băiat, ca oricare, că toți sînt la fel cu uniformele astea. O moacă drăguță de copil.

Cînd a ieșit Mirela din scară, a ieșit soarele pe întreaga planetă. Nu pot să-ți descriu cîtă lumină, cîtă bucurie era pe chipurile lor. Si-atunci s-a întîmplat miracolul. Cînd s-a oprit Mirela în fața lui, el a scos o floare din geantă și cu amîndouă mîinile pe floare i-a întins-o, ca pe o ofrandă Mirelei.Ea a făcut o reverență mică, apoi el… doamne cît poate fi de delicat, de fin- s-a apropiat, i-a sărutat pe rînd ochii, i-a atins buzele ușor, ușor și-apoi a cuprins-o în brațe, cu ochii închiși. Apoi a luat gențile și de mînă au plutit spre școală.

Stăteam cu Nelu muți, tinîndu-ne de mînă și cu ochii în lacrimi.

-Astăzi s-a întîmplat. Hai la mine să-ți povestesc.

A făcut cafele, și-au luat țigările și,

-Mă îndreptam spre sala profesorală și- i văd, pe coridor, în dreptul geamului stînd față în față.

Ea, deja în tinută de de educație fizică, el încă îmbrăcat.

Deși, nu-i așa, altfel se vede femeia în tricou și chiloți el îi sorbea din priviri chipul.

Apare și Delia de biologie și-i fac sem să tacă. Noi eram în umbră și nici nu suflam. Săndel era aplecat spre ea cu o mînă ușor ridicată, cînd Delia face un zgomot și Mirela se întoarce brusc să vadă ce-i. In întoarcere, sînucul ei a ajuns la mîna lui. Ea nu s-a retras, iar el a început să-l mîngîie ușor cu vîrfurile degetelor. Cred că și o petală ar fi apăsat mai tare decît el cînd mîngîia. S-a aplecat și l-a atins într-un sărut, apoi i-a mîngîiat ochii, fața și a spus- Te iubesc, Mirela!

Incet, s-a aplecat, i-a cuprins obrazul cu mîinile și a sărutat-o. Ea era inertă. A strîns-o apoi în brațe.

După cîteva clipe, ea s-a desprins ușor, s-a ridicat pe vîrfuri , l-a cuprins cu brațele și l-a sărutat și ea. Un sărut din ăla de sfîrșitul lumii.

Noi stăteam acolo ca două proaste cu lacrimi în ochi. Cînd a sunat soneria am înjurat. Auzi, să întrerupă o asemenea minunăție. Săndel a zis doar, Chiulim. Ea a fugit în clasă să se îmbrace, iar el și-a pus mîna pe inimă s-o liniștească și,-mi-a venit să-l iau în brațe și să-l pup- s-a ciupit. S-a ciupit tare, că a zis Au!, după care Nu visez! și o fericire uriașă i s-a văzut pe chip.

Noi ne-am dus în lacrimi, dar zîmbind, în sala profesorală și cînd ne-au văzut, Eva- de engleză- a întrebat- Mirela și Săndel? Noi doar am dat din cap și-atunci toți profesorii au aplaudat zîmbind melancolic. Evei tare i-ar fi plăcut să vadă și ea minunea. Normal că le-am povestit, mai puțin faza cu sînul- diriginta lor, e o bătrînică răutăcioasă-, iar Delia a zis, copiii sînt liberi azi, motivat. Fericire.

Deci, Mia mamă, fetița noastră este iubită oficial și iubește. A fost sărutată și a sărutat și ea.

-Vai tu Elena, nu știu, oare ea e mai fericită sau eu.Imi vine să cînt, să sar într-un picior. Ce aș fi vrut să văd și eu scena. Da ăla-i baiul cu părinții, că nu pot fi prezenți la momentele astea minunate. Da mulțumesc că ai fost tu acolo și ai putut să-mi povestești.Abia aștept să vină Nelu acasă, să-i povestesc și lui.Cred că iar o să plîngem.