Poveste 5

  • Postat în Life
  • la 17-04-2023 21:31
  • 189 vizualizări

2006

-Hai fată să-ți povestesc.

Mă plimbam cu Nelu prin parc, la braț, ca doi pensionari ce sîntem, cînd am auzit niște tineri zicînd

-Ce frumoși sînt. Oare și noi vom fi la fel de frumoși la vîrsta lor?

Erau două perechi de tineri și am văzut că aveau verighete.

Am crezut că la noi se referă, dar cînd ne-am uitat în spate am văzut o pereche, cam între 40 și 50 de ani, ea clar mai tînără.

Ea e atît de frumoasă că-ți vine să o iei în brațe să o pupi, pe el nu l-am văzut din față, dar e slab tare, are un păr pînă mai jos de umeri, frumos ondulat, ca de mușchetar, un pic de barbă și mustață și are alb și în păr și în barbă.

Permanent era atent la ea, se țineau de mînă sau făceau amîndoi poze. Iți dai seama că atunci cînd ea a trecut peste o crenguță, a sprijint-o de mînă. Ajuns lîngă un furtun spart din care țișnea apa i-a spus că dacă ea vine acolo, o să fie un curcubeu. S-a dus rîzînd, i-a făcut poză și apoi i-a arătat-o, iar ea l-a îmbrățișat.Cînd am ajuns și noi acolo într-o anumită poziție, datorită razelor strecurate era un curcubeu la stropii ieșiți din furtunul spart.

La un moment dat ea a călcat puțin într-o parte și imediat el a susținut-o, deși cam greu, că se mișca greu.Probabil avea ceva bai la un picior.A ajutat-o să se așeze pe iarbă, rezemată de un copac, s-a așezat și el cu greu, i-a dat jos sandaua și a început să o maseze cu grijă pe gleznă.

-Te doare?a întrebat-o.

-Nu mă doare, dar aș putea să stau aici toată săptămîna să mă mîngîi pe gleznă.

A sărutat-o pe gleznă-Na, acum nu mă mai doare, a spus doamna.

-El zice, pentru siguranță, și a început să-i pupe glezna roată.

Se aduna lumea și se uitau la ei cu simpatie.Ea mai ridica ochii, dar el se uita numai la ea.

Nicicum nu-l vedeam din față.

-Te mai doare undeva?

I-a arătat genunchiul și a pupat-o pe genunchi.

Iar a întrebat ,ea i-a arătat coapsa și a vrut să-i bage capul sub fusta ei.

L-a mîngîiat cu drag și a zis că îi vede lumea.

-Pe lume n-o doare cea mai frumoasă, cea mai caldă, cea mai catifelată coapsă.

Ti-am spus că te iubesc?

– De la 12 nu.

Aproape toată lumea s-a uitat la ceas.Era 12 și zece.

Avea în mînă o floricică mică, mică, i-a oferit-o , i-a spus că o iubește și i-a atins buzele ca o părere.

M-a trecut un fior.M-am uitat la Nelu, avea ochii aburiți.

S-a ridicat cu greu de jos, a ajutat-o și pe ea să se ridice și i-a sărutat…mîna stîngă- iar m-au trecut fiori- apoi s-a lăsat jos să-și lege șiretul și brusc s-a prăbușit pe spate.

Au sărit tinerii și l-au ajutat să se ridice.El doar tremura.

Doamna îl mîngîia repetînd- omulețul meu drag.

I-a legat șiretul și l-a îmbrățișat cu ochii în lacrimi.

El le-a mulțumit tinerilor, dar a zis că ar fi trebuit să se ridice singur.

Mă, nicicum nu-l vedeam la față. Vocea mi se părea, cumva, cunoscută, dar..

-Poți? L-a întrebat.

-Si dacă nu pot, trebuie.

Ea l-a îmbrățișat din nou, iar el i-a sărutat ușor și delicat, ochii.

Mie mi-au dat lacrimile.

Mergeau încet, îmbrățișați și s-au oprit la Kurtos.

Eram chiar în spatele lor și cînd a plătit l-am recunoscut.

I-a dat kurtoșul doamnei, iar ea l-a întrebat dacă vrea ceva dulce.

-Tot ce-i mai dulce pe planeta asta este la mine în brațe.Nu-mi mai doresc nimic.

-Copilul meu drag, am spus .

S-a întors încet, m-a luat în brațe

-Mama Mia, mama Mia.și mă strîngea în brațe. Ce frumoasă sînteți. Și mă strîngea în brațe.

S-a întors spre Nelu.

-Tata Nelu , l-a îmbrățișat, dar nu mai putea să spună nimic. Plîngea.

-Dragul meu Mucea! Dragul meu Mucea!Nelu nu putea să spună altceva.Doar repeta.

S-a întors spre soția lui

Tunde ,dînșii sînt părinții unei foste colege de clasă.

Iar nouă ne-a spus,

-Tunde este soția mea.

L-a mîngîiat și i-a spus să aducă mașina aici, că ea o să îl aștepte cu noi în povești.

-Ea era cu spatele la direcția de mers a lui Săndel, dar noi am văzut.S-a așezat cu greu pe o bancă, și-a pus fața în mîini și plîngea de i se scuturau umerii.

Mă întrebam în sinea mea, oare ce am făcut, cînd o aud pe doamna Tunde că întreabă

-Dumneavoastră sînteți părinții fetei pentru care a a vrut să se sinucidă Săndel?

Nimeni altcineva nu i-a spus Copilul meu drag și Dragul meu Mucea, cu ochii în lacrimi. Deci acolo a fost ceva profund, sensibil.

-Numa l-am auzit pe Nelu că zice.N-a fost vorba de sinucidere.Poate ar fi momentul ca și tu, frumoasă doamnă și fiica noastră să aflați adevărul. Haideți la noi.

Săndel a parcat mașina și se vedea că a plîns.

Ea i-a șters ochii și fața cu o batistă și i-a spus că-l iubește și mai mult pentru lacrimile astea.

Tinerii care l-au ajutat să se ridice, și-au cerut scuze și au întrebat de cînd sînt căsătoriți.

-De 23 de ani.Da, măi băiatule, tu ai o asemenea minunăție de mînă și în loc să te umpli de ea, te uiți după noi? Numai la ea trebuie să te uiți, să o iubești și să o respecți și mai ales, să-i spui și să-i arăți tot timpul asta. Ele- și a arătat spre noi, femeile- din asta își trag energia cu care fac în fiecare zi atîtea pentru noi, în timp ce noi stăm picior peste picior și ne uităm la televizor.

Ești superbă, doamnă, ești minunată, dar, fără supărare, nu te apropii de soția mea. Este cel mai frumos, mai dulce și mai drag cadou pe care îl primesc în fiecare dimineață cînd mă trezesc și deschid ochii. Si a îmbrățișat-o pe Tunde.

Se vedea cu ochiul liber cîtă fericire este pe chipul lor cînd se uitau unul la celălalt.O iubire, nici n-ai cum să o măsori.Pur și simplu se sorbeau și radiau iubire jur împrejur.

– Cîți erau acolo la rînd erau cu ochii în lacrimi.Si Nelu m-a îmbrățișat pe mine.

Ea i-a spus că i-am invitat la noi, dar el a răspuns că e foarte obosit și-l doare tare piciorul, dar dacă vrea ea poate să meargă și va veni după ea cînd îl sună. Nelu mormăia în barbă că Săndel nu va veni.

Săndel ne-a salutat și s-a îndreptat spre mașină, iar ea s-a scuzat că nu vine, căci e clar că el e obosit plus emoția întîlnirii.Deci va merge cu el, să-i fie alături. Va veni altădată.Sigur va veni.

Ajunși acasă ne-am tot întrebat dacă am făcut bine că ne-a luat gura pe dinainte și pe mine și pe Nelu.

-Așa plîngea acolo pe bancă că mi-l aminteam pe copilul care plîngea cînd a aflat ce trebuie să facă.

De același autor

Despre ZTB.ro

ZTB.ro este un agregator românesc de bloguri care colectează și afișează articole din diverse domenii, oferind vizibilitate bloggerilor și o platformă centralizată pentru cititori. Articolele sunt preluate prin feed-uri RSS/Atom și direcționează traficul către blogurile originale.

Articole recente