In ciuda acestor caracteristici ale armatei, Romania nu mai fusese intr-un conflict militar cu o alta tara din 1878, totusi aceasta forta, cea mai mare din regiune, adaugata la cea a Greciei si Serbiei, punea Bulgaria intr-o situatie neplacuta.
Pe 10 iulie guvernul Romaniei declara razboi, dand insa
asigurari ca nu intentioneaza sa subjuge Bulgaria sau sa ii invinga
armata. In aceeasi zi 80.000 de soldati romani din a 5-a divizie a
armatei, aflata sub Generalul Ioan Culcer, trecea granita si ocupa
teritoriul cerut in precedenta la St. Petersburg. Cavaleria
acestei divizii a ocupat pentru o scurta perioada portul de la
Varna, insa vazand lipsa de rezistenta a bulgarilor s-a restras in
Dobrogea.
In noaptea dintre 14 si 15 iulie, 250.000 de oameni
condusi de Printul Ferdinand trecea Dunarea mergand la Rahova,
Nikopol si Ghighen. Fara sa intalneasca rezistenta, armata romana
s-a regrupat in doua elemente: unul catre vest, inspre orasul
Ferdinand (care acum poarta numele Montana), aflat in nord-vestul
Bulgariei; celalalt a mers spre sud-vest catre raul Iskar si Sofia.
Pe 18 iulie trupele romane ocupau Ferdinand, pe 20 iulie ocupau
Vartsa, localitate la nord de Sofia, iar pe 23 iulie cavaleria
romana ajungea in satul Vrzhdebna, aflat in vecinatatea capialei
Bulgare, pe care romanii erau pe cale sa o ocupe, ajungand astfel
si in spatele armatei a 3-a a Bulgariei, care lupta contra
Sarbilor. Pe 25 iulie Romanii si Sarbii se intalneau la
Belogradcik.
In realizarea acestei invazii armata romana a folosit
avioane, in cea mai mare parte pentru scopuri de recunoastere,
facand poze ale teritoriilor si aruncand pliante deasupra Sofiei,
cauzand astfel mirare si teama. (PS: In acelasi an, 1913, avea sa
moara Aurel Vlaicu, incercand sa zboare deasupra Muntilor Carpati
in avionul sau Vlaicu II). Sofia devenea astfel prima capitala
europeana aflata sub umbrele avioanelor inamice.
Desi bulgarii nu au opus rezistenta, armata romana a
inregistrat totusi 6.000 de morti, din cauza holerei, mai mult,
boala pe care au luat-o soldatii s-a raspandit apoi si in randul
populatiei civile din Romania.
Sudul Dobrogei avea sa ramana a Romaniei pana in
septembrie 1916, cand Romania intra in razboi de partea Antantei,
iar Bulgaria, in alianta cu Germania si Austro-Ungaria, a reusit sa
invinga Romania.