Romanul lui Tafur – La pasion de Maria Magdalena, în
original – ne aduce o perspectivă diferită asupra vieții Mariei,
Mariam în aramaică, din Magdala cea care a fost soția și primul
ucenic al lui Isus, Isa in aramaică. Nu este o o perspectivă
complet diferită, ci una care se bazează pe ceea ce istoricii au
descoperit în ultimele decenii prin intermediul Evangheliilor
necanonice și nu numai, dar este perspectivă umanizantă și mult mai
credibilă decât ceea ce ne spune Noul Testament.
Mariam își începe povestea cu momentul în care a
întâlnit-o pe mama lui Isa al cărei nume este tot Mariam și a
plecat împreună cu ea să îl aștepte pe fratele ei Lazăr. Încet
Mariam descoperă în ce fel Mariam și Iosif sunte legați de ea, de
Lazăr și de tatăl lor. Totodată se îndrăgostește înce și de la
distanță de Isa. Povestea de iubire dintre cei doi e destul de
liniară. Nu există conflicte sau momente tensionate și nimic nu ne
face să ne concentrăm atenția foarte mult asupra ei.
Ceea ce merită observat și urmărit de-a lungul celor 316
pagini de roman e evoluția lui Isa, de la ucenic la învățător,
precum și modestia de care dă dovadă de fiecare dată când vorbește
sau când îi ajută pe cei din jurul său. Deși cu toții (mă refer la
creștini) știm ce propovăduiește biserica și suntem învățați de
mici despre toate miracole pe care Isus le-a făcut precum și despre
păcatele și denigrarea la adresa Mariei Magdalena, este foarte
interesant de abordat un alt punct de vedere. Până la urmă nimeni
nu poate ști cu adevărat cum s-au întâmplat lucrurile acum mai bine
de 2000 de ani.
Vă recomand să vă bucurați de lectura acestui roman, și
să încercați să aveți o viziune cât mai deschisă spre diferențe de
opinie și spre diferitele credințe ale celor din jur.
