Traian a pronit razboi impotriva dacilor, pe care ionienii ii numesc “dakoi”, dupa cum spune Apian in cartea a douazeci si treia a Istoriei romane, dorind sa ii pedepseasca pe acestia pentru ca refuzau sa mai plateasca tributul anual. Asadar Decebal, conducatorul dacilor, afland de expeditia initata de Traian impotriva neamului sau, s-a temut, caci cunostea priceperea acestuia in activitatile militare. Si incingandu-se lupta intre ei, romanii au ucis multi adversari, dar nu mai putini si dintre ai lor au fost raniti. Atat de multi raniti erau incat, lipsind fesele pentru bandaje, Traian nu si-a curat nici propria sa haina. Iar dupa ce, cu greutate, a cucerit culmile si a ajuns aproape de capitala lor, Decebal a trimis soli, promitand ca va preda si armele si masinile si pe mesteri si ca va face tot ce i se va cere; si venind la imparat i s-a inchinat, plecandu-se la pamant. Traian, plecand apoi in Italia i-a luat cu el si pe solii lui D...