atingi pulpa fructului apos
al inimii mele năzuroase
o storci cu voluptate
în vasul-clepsidră
gâtuit de emoții
respirații întretăiate...
suc sângeriu
pe pereți se prelinge
picătură cu picătură
sub membrana întinsă
o tobă bate elastic
sunetul ei vibrant
străbate-un traseu
intens circulat
pe care se-adună-n noapte
protestatari vehemenți
fibra carnală
intuiește-n șoapte
senzații tactile
mecanismul sofisticat
urmează să-i fie confiscat
de mașinării ostile...
©Mihaela Chițac, 2023
